Ruta vitală de țiței kazah, sub presiune
Terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), o rută crucială pentru aprovizionarea Uniunii Europene cu țiței kazah, și-a suspendat operațiunile de încărcare duminică, 20 iulie 2026, în urma unor atacuri cu drone asupra a două petroliere civile, ASIA și NISSOS IOS, conform anunțului CPC și Ministerului de Externe al Kazahstanului. Incidentele, petrecute pe 17 și 19 iulie 2026 la terminalul rusesc Novorossiisk de pe coasta Mării Negre, au generat îngrijorări majore privind securitatea energetică europeană. „Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului într-un comunicat oficial.
Atacurile, deși nu au provocat răniți, decese sau deversări majore de petrol – petrolierul ASIA a luat foc, dar incendiul a fost stins rapid – au determinat suspendarea operațiunilor pentru o evaluare completă a daunelor, potrivit Reuters. Ministerul Energiei din Kazahstan a confirmat că instalațiile Single Point Mooring (SPM), SPM-1 și SPM-3, nu au fost avariate direct. Cu toate acestea, CPC nu a identificat public partea responsabilă, contextul fiind o escaladare recentă a atacurilor cu drone asupra navelor maritime din Marea Neagră și Marea Azov, atribuite atât Rusiei, cât și Ucrainei. Kazahstanul, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a condamnat ferm aceste atacuri, subliniind că a fost ignorat un mecanism anterior de schimb de informații privind navele civile, punând în pericol viețile echipajelor. Țara asiatică își rezervă dreptul de a cere despăgubiri și îndeamnă comunitatea internațională să condamne aceste acțiuni și să elaboreze măsuri concrete pentru a asigura securitatea infrastructurii energetice.
Consorțiul Conductelor din Marea Caspică (CPC) operează o conductă de 1.510 kilometri care transportă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, de la zăcămintele din Marea Caspică până la portul rusesc Novorossiisk. De aici, țițeiul este încărcat pe petroliere și distribuit pe piețele globale, inclusiv în Uniunea Europeană. Consorțiul este deținut de un grup de companii și state, Federația Rusă deținând 31% din acțiuni, restul fiind împărțit între Kazahstan, Chevron și alți parteneri. Importanța acestei rute a crescut exponențial pentru UE după invazia Rusiei în Ucraina, când blocul comunitar a redus drastic dependența de țițeiul rusesc. Conform datelor UE, în 2025, țițeiul kazah a urcat pe locul doi în topul importurilor UE, după Statele Unite și la egalitate cu Norvegia, furnizând între 12% și 15% din totalul importurilor.
Dependența UE de importurile de petrol este semnificativă, aproximativ 97% din necesarul său fiind acoperit din surse externe în 2024. În 2025, UE a importat circa 435 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro. Principalii trei parteneri de import ai UE în 2025 au fost SUA, Kazahstan și Norvegia. Ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut drastic de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025, o scădere compensată în mare parte de creșterea importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan. Volumele livrate de Kazahstan către UE aproape că s-au dublat în 2025, atingând 55,8 milioane de tone, din totalul de 76 de milioane de tone exportate de țară. Această creștere a făcut ca Uniunea Europeană să devină principala destinație pentru țițeiul kazah.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictul în derulare din Iran și presiunile globale asupra prețului petrolului, amplifică cererea UE pentru țiței kazah. Ministrul kazah al Energiei, Erlan Akkenzhenov, a declarat recent, citat de Reuters, că partenerii europeni solicită volume chiar mai mari, în ciuda limitărilor impuse de acordul OPEC+. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să mărim livrările”, a afirmat Akkenzhenov, recunoscând însă constrângerile de infrastructură și nivelurile actuale de producție. Pentru a răspunde acestei cereri, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere la câmpul petrolier Kashagan până în 2027 și este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an, și chiar mai mult.
Pe plan local, România și Austria sunt țările cele mai expuse unor posibile întreruperi ale livrărilor de țiței kazah. Pentru Austria, Kazahstanul reprezintă aproximativ 52–56% din importurile de țiței (7,5 milioane tone în 2024), cu estimări de creștere la 60%. În cazul României, țițeiul kazah acoperă circa 60% din importuri, alimentând rafinării precum Petromidia Năvodari, cea mai mare din țară, operată de Rompetrol. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) pe anul trecut (2025), România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, 5,5 milioane de tone (aproximativ 62%) provenind din Kazahstan, pentru o factură de circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul și Libia au fost al doilea și al treilea partener de import.
Rompetrol Rafinare SA, cu acționari semnificativi KMG International (54,63%) și statul român prin Ministerul Energiei (44,7%), a importat și procesat 5,37 milioane de tone de țiței în 2025. Țițeiul ajunge la Petromidia prin Oil Terminal și terminalul offshore Midia Marine Terminal, un sistem Single Point Mooring capabil să descarce nave de până la 160.000 de tone în 24-36 de ore. În primele două luni ale anului 2026, Kazahstanul a rămas principala sursă de import pentru România, cu o pondere ușor scăzută, de la 65% la 63%. Cu toate acestea, importurile totale de țiței ale României au înregistrat o scădere abruptă în primul trimestru din 2026, cu 30,6% față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 1.576 de mii tone echivalent petrol, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul Rompetrol Rafinare pe primul trimestru din 2026 indică faptul că Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane de tone de materii prime, preponderent țiței kazah (KEBCO și CPC), în ciuda unei perioade de revizie de trei săptămâni, producând aproape un milion de tone de carburanți.
De ce contează
Întreruperea operațiunilor la terminalul CPC este un eveniment cu implicații economice și geopolitice semnificative pentru Uniunea Europeană și, în mod particular, pentru statele membre puternic dependente de țițeiul kazah, precum România și Austria. O eventuală întrerupere pe termen lung ar putea duce la o creștere a prețurilor la pompă, la perturbări în lanțurile de aprovizionare și la o presiune suplimentară asupra rafinăriilor, care ar trebui să găsească rapid surse alternative, posibil mai costisitoare. Acest incident subliniază vulnerabilitatea rutelor de transport energetic în contextul conflictelor regionale și al tensiunilor geopolitice, forțând UE să-și reevalueze și să-și diversifice și mai mult strategiile de securitate energetică.
Pe termen scurt, evaluarea daunelor și reluarea operațiunilor la terminalul CPC sunt prioritare. Diplomația kazahă va continua probabil să exercite presiuni pentru o condamnare internațională a atacurilor și pentru garantarea securității rutelor comerciale. Pe termen mediu și lung, UE va trebui să își consolideze reziliența energetică, accelerând tranziția către surse regenerabile și explorând noi parteneriate pentru aprovizionarea cu țiței. Creșterea capacității de transport prin rute alternative, cum ar fi conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, devine o necesitate strategică.
Întrebarea fundamentală rămâne cum va gestiona comunitatea internațională aceste atacuri asupra infrastructurii civile esențiale și dacă se va ajunge la un consens privind responsabilitatea și măsurile de prevenire a incidentelor viitoare, într-o regiune deja volatilă.