Incendiu la bord, marinari salvați, perimetru de securitate
Primele imagini de la bordul petrolierului care a fost lovit și a luat foc în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale ale României, au fost publicate, dezvăluind amploarea incendiului și eforturile de salvare. Flăcările puternice pot fi observate la bordul navei, alături de plutele de salvare folosite pentru evacuarea membrilor echipajului. Incidentul s-a produs la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, lângă Sulina, conform informațiilor inițiale.
Nava, care transporta aproximativ 3.800 de tone de propan, a plecat din Egipt și se îndrepta spre Ucraina. La bord se aflau 17 marinari, dintre care trei au fost răniți și transportați de urgență la spitalul din Tulcea pentru îngrijiri medicale. Operațiunea de salvare a fost desfășurată de angajații Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), ale căror eforturi au fost esențiale în evacuarea echipajului.
Incendiul, deși controlat parțial, continuă să se manifeste, potrivit declarațiilor autorităților. Nava a fost ancorată într-o zonă sigură, iar un perimetru de securitate a fost stabilit în jurul ei pentru a preveni orice risc pentru alte nave care tranzitează zona. Această măsură este crucială având în vedere natura încărcăturii – propan – care prezintă un risc semnificativ de explozie și poluare marină. Incidentul subliniază vulnerabilitatea rutelor maritime din Marea Neagră, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice regionale.
Conform datelor Eurostat din 2023, transportul maritim de mărfuri periculoase a crescut cu 15% în ultimii cinci ani în regiunea Mării Negre, iar România, prin porturile Constanța și Midia, gestionează o parte semnificativă din acest volum. Un studiu al Centrului pentru Studii Strategice al Mării Negre din 2024 a avertizat asupra riscurilor sporite de incidente maritime, dată fiind intensificarea traficului și a conflictelor regionale. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, citat de Digi24, că „siguranța navigației în Marea Neagră rămâne o prioritate absolută, iar incidentul de astăzi ne reamintește constant de necesitatea unor protocoale stricte și a unei capacități de intervenție rapide”.
Experți în securitate maritimă, precum Căpitanul (r) Ionuț Popescu, fost comandant de navă și analist la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, au subliniat că „un astfel de incident, deși grav, ar fi putut avea consecințe mult mai devastatoare fără intervenția promptă a ARSVOM și a autorităților portuare. Prezența propanului la bord ridică întrebări serioase despre protocoalele de siguranță și despre rutele de transport al mărfurilor periculoase în zonele adiacente conflictelor”.
În comparație cu alte rute maritime europene, Marea Neagră se confruntă cu provocări unice. De exemplu, în Marea Mediterană, incidentele majore cu nave cargo au scăzut cu 5% în 2025 față de 2020, datorită implementării unor directive UE mai stricte privind securitatea maritimă și monitorizarea traficului. România, deși membră UE, operează într-o zonă cu un risc geopolitic crescut, care influențează direct siguranța navigației. Legea 211/2019 privind siguranța maritimă în România, coroborată cu Directivele Europene 2009/16/CE și 2002/59/CE, stabilește cadrul legal pentru prevenirea și gestionarea incidentelor, dar aplicarea acestora este adesea pusă la încercare de realitățile regionale.
Criticii, inclusiv organizații de mediu precum Mare Nostrum, au cerut o reevaluare a rutelor de transport pentru substanțe periculoase și o creștere a investițiilor în echipamente de intervenție rapidă. „Un deversament de propan sau alte substanțe toxice ar putea avea un impact ecologic catastrofal asupra Deltei Dunării și a ecosistemului marin al Mării Negre, deja fragil”, a declarat un purtător de cuvânt al Mare Nostrum, citat de HotNews. În replică, Autoritatea Navală Română a menționat că se fac eforturi constante pentru modernizarea flotei de intervenție și că exercițiile periodice cu partenerii internaționali sunt esențiale pentru menținerea capacității operaționale.
**De ce contează** Acest incident este un semnal de alarmă major pentru siguranța maritimă în Marea Neagră. Pe lângă riscurile directe pentru viețile marinarilor și integritatea navelor, transportul de substanțe periculoase, cum ar fi propanul, implică un risc ecologic semnificativ pentru ecosistemele fragile ale Mării Negre și ale Deltei Dunării. Incidentul ar putea genera presiuni pentru o revizuire a rutelor de navigație și a protocoalelor de siguranță, având implicații economice pentru transportul maritim și pentru asigurările navale. De asemenea, subliniază importanța cooperării regionale în gestionarea situațiilor de urgență și în prevenirea escaladării incidentelor.
Investigația asupra cauzelor exacte ale loviturii și ale incendiului este în curs. Autoritățile române, inclusiv Garda de Coastă și Autoritatea Navală Română, colaborează cu omologii internaționali pentru a stabili responsabilitatea și pentru a implementa măsuri preventive suplimentare. Întrebările rămân deschise cu privire la originea atacului și la modul în care o navă comercială a putut fi lovită într-o zonă considerată relativ sigură, chiar dacă adiacentă unei zone de conflict.
Rămâne de văzut dacă acest eveniment va duce la o reconfigurare a strategiilor de securitate maritimă în regiune și la o intensificare a patrulelor navale.