Avertisment privind impactul și fundamentarea datelor
Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a avertizat marți, 21 iulie 2026, că proiectul noii legi a salarizării unitare, așa cum a fost elaborat și prezentat, riscă să genereze un nou val de litigii în instanță în sectorul public, în loc să rezolve dezechilibrele existente. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei” de la Gândul, moderată de Răzvan Dumitrescu, unde liderul sindical a contestat fundamentarea impactului bugetar și calitatea datelor utilizate la elaborarea actului normativ.
Potrivit lui Costin, impactul bugetar oficial estimat pentru aplicarea legii, începând cu 1 ianuarie, este de 12,1 miliarde de lei anual la fondul de salarii din sectorul public. Această cifră a fost comunicată de domnul Pîslaru, însă liderul BNS a pus sub semnul întrebării acuratețea și exhaustivitatea datelor care au stat la baza acestei evaluări. „Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă asta e ceea ce e trecut pe hârtie”, a declarat Costin, citat de Gândul și Mediafax.
Un aspect crucial subliniat de Dumitru Costin este că, inclusiv experții Băncii Mondiale, care au participat la elaborarea proiectului, au avut acces la un volum limitat de informații. „Banca Mondială recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare. Restul proiectului de lege a fost făcut, cum să spunem, pe bâjbâite”, a precizat liderul BNS. Această deficiență majoră în colectarea datelor ar putea explica, în viziunea BNS, de ce proiectul actual nu reușește să adreseze coerent toate inechitățile salariale.
Proiectul de lege a trecut prin multiple variante și modificări succesive, având ca scop principal reducerea impactului financiar, conform afirmațiilor lui Costin. Acesta a subliniat că forma actuală a proiectului nu mai poate fi modificată substanțial fără a depăși plafonul bugetar convenit cu Comisia Europeană, ceea ce pune partidele parlamentare într-o poziție dificilă. „Acum, partidele politice parlamentare sunt în situația în care trebuie să-și asume în Parlament acest proiect de lege (…). Din acel moment, nu mai există variante de lucru”, a explicat el, evidențiind lipsa de flexibilitate în procesul legislativ curent.
Avertismentul principal al președintelui BNS se referă la riscul amplificării conflictelor de muncă și a litigiilor în sectorul public, dacă legea va fi adoptată în forma actuală. „Acest proiect de lege, dacă va fi votat în forma în care există acum, (…) nu va rezolva mai multe tipuri de probleme, ci, din contră, va antrena și noi acțiuni în instanță pentru drepturi reparatorii”, a declarat Dumitru Costin. Această perspectivă este susținută de situația actuală din sistemul de justiție, unde, conform datelor prezentate de Costin, există deja peste 20.000 de procese pe rolul instanțelor doar în familia ocupațională Justiție, iar noi acțiuni continuă să fie înregistrate.
În plus, reprezentanți din sectoare cheie precum sănătatea și educația au semnalat, la rândul lor, probleme majore și nemulțumiri față de actuala formă a proiectului de lege. Aceste semnale indică o nemulțumire generalizată care ar putea escalada în acțiuni de protest sau noi litigii, similar celor din justiție. De exemplu, în 2023, sectorul educației a fost paralizat de greve ample, cerând o salarizare mai bună și eliminarea inechităților, demonstrând potențialul de conflict al unor legi salariale percepute ca fiind incorecte.
Contextul european este, de asemenea, relevant. România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin acordurile cu Comisia Europeană, să reformeze sistemul de salarizare din sectorul public pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și a reduce fragmentarea. Orice abatere de la aceste principii, sau o lege care nu este fundamentată corect, poate atrage critici și chiar suspendarea unor fonduri europene, ca parte a mecanismului de condiționalitate. Astfel, presiunea de a avea o lege a salarizării unitare funcțională și echitabilă este dublată de angajamentele externe.
De ce contează
Acest avertisment al BNS este crucial deoarece subliniază riscul unei noi runde de instabilitate în sectorul public românesc. Dacă noua lege a salarizării nu reușește să adreseze corect inechitățile și este percepută ca fiind incorectă sau incompletă, va genera nu doar frustrare în rândul angajaților, ci și costuri semnificative pentru bugetul de stat prin noi litigii. Fiecare proces în instanță înseamnă resurse administrative și financiare consumate, pe lângă întârzieri în implementarea reformelor și o posibilă demotivare a personalului din domenii esențiale precum sănătatea, educația și justiția. O lege bine fundamentată este vitală pentru funcționarea eficientă a statului și pentru stabilitatea socială.
În concluzie, viitorul legii salarizării unitare pare incert, având în vedere criticile virulente venite din partea sindicatelor. Presiunea parlamentarilor de a adopta proiectul în forma actuală, pentru a respecta angajamentele bugetare cu Comisia Europeană, se lovește de avertismentele privind posibilele consecințe negative, inclusiv noi litigii și conflicte de muncă. Rămâne de văzut dacă se vor găsi soluții de compromis sau dacă Guvernul va ignora aceste semnale, asumându-și riscul de a crea și mai multe probleme în sistemul public.
Un dialog real și transparent cu partenerii sociali ar putea fi cheia pentru evitarea unui scenariu defavorabil, însă timpul pentru modificări substanțiale pare limitat, având în vedere termenul de 1 ianuarie pentru intrarea în vigoare a legii.