Poziție fermă a social-democraților privind impactul bugetar
Partidul Social Democrat (PSD) a adoptat o „poziție constructivă” față de proiectul noii Legi a Salarizării Unitare, dar a declarat ferm că nu va vota o lege care să ducă la tăierea veniturilor angajaților din sistemul public. Această declarație a fost făcută vineri, 17 iulie 2026, de deputatul social-democrat Florin Manole, fost ministru al Muncii, la finalul unei întâlniri cu liderii sindicatelor din sănătate, desfășurată la Parlament, conform Agerpres. Manole a subliniat că PSD nu va sprijini o măsură legislativă care să afecteze negativ salariile din sănătate, educație, ordine publică sau administrație, principiu reiterat și de prim-vicepreședintele PSD, Victor Negrescu.
Obiectivul principal al PSD este ca „niciun om angajat în sistemul public să nu piardă” din venituri și, în al doilea rând, să rezolve cât mai multe dintre inechitățile salariale cu resursele bugetare disponibile. Florin Manole a precizat că proiectul de lege, care are sute de pagini, a fost primit de PSD cu doar o oră înainte de declarațiile sale, motiv pentru care nu a putut oferi detalii complete, în special despre grilele pentru demnitari. El a asigurat că PSD va continua consultările cu sindicatele și instituțiile impactate pe parcursul weekendului, pentru a ajunge la o concluzie comună până la o nouă discuție programată la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare. Poziția finală a PSD „nu va fi diferită de poziția sindicatelor”, a adăugat Manole, promițând o abordare unitară pentru a nu nedreptăți pe nimeni.
Pe de altă parte, europarlamentarul Victor Negrescu a adăugat contextul european și financiar al acestei legi. El a avertizat că există riscul ca proiectul să nu treacă, deși valoarea sa este de aproape 700 de milioane de euro, sumă legată de PNRR, dar impactul bugetar total este mult mai mare. Negrescu a menționat că legea a fost inițial creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale, exprimându-și nedumerirea de ce nu se pornește de la acea propunere inițială pentru a finaliza proiectul fără a „păcăli pe nimeni”. Această reformă este un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care România ar urma să primească 770 de milioane de euro dacă legea este aprobată până la 31 august 2026.
Principalele elemente de dispută identificate de Victor Negrescu includ refuzul PSD de a agrea creșterea salariilor pentru decidenții politici, opoziția față de tăierea sporurilor pentru profesori (cum ar fi cel de dirigenție) și pentru personalul medical. Tăierea sporurilor în sistemul medical ar putea conduce la scăderi semnificative de venituri și la pierderea de specialiști, o problemă critică pentru sistemul de sănătate românesc care se confruntă deja cu un exod al medicilor și asistenților. Conform datelor Eurostat din 2023, România avea una dintre cele mai scăzute rate de medici la 1.000 de locuitori din Uniunea Europeană, de aproximativ 3,2, comparativ cu media europeană de peste 3,8. De asemenea, Negrescu a subliniat că în varianta propusă de guvern, există scăderi de venituri pentru mai multe categorii profesionale, ceea ce reprezintă „linia roșie” pentru social-democrați.
În ciuda tensiunilor publice, Victor Negrescu a confirmat existența unui dialog tehnic între fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și actualul ministru interimar, Dragoș Pîslaru. Totuși, lipsa unei forme finale a legii și întârzierile generează o lipsă de încredere considerabilă, atât între actorii politici, cât și în rândul societății civile și al sindicatelor. Pîslaru a exprimat speranța că un acord va fi atins la începutul săptămânii viitoare.
Contextul economic actual, marcat de o scădere a consumului, face ca o creștere bine calculată a veniturilor să fie un factor de stimulare economică. Negrescu a argumentat că profesorii și medicii au nevoie de venituri decente, iar astfel de creșteri pot contribui la relansarea consumului, conform unei analize economice din 2025 a Băncii Naționale a României care indica o nevoie de stimuli pentru cererea internă. Această perspectivă contrastează cu necesitatea de a menține ținta de deficit bugetar impusă de Comisia Europeană, care, conform estimărilor din 2024 ale Ministerului Finanțelor, ar trebui să scadă sub 3% din PIB până în 2027.
De ce contează
Această dezbatere privind Legea Salarizării Unitare are implicații majore pentru sute de mii de angajați din sistemul public, de la medici și profesori la funcționari publici. O lege care ar reduce veniturile ar putea destabiliza sectoare esențiale și ar adânci deficitul de personal, în special în sănătate și educație. Blocajul politic și lipsa de transparență privind forma finală a legii subminează încrederea publică și pot genera proteste sociale. De asemenea, nerespectarea jalonului PNRR legat de această reformă ar putea duce la pierderea unor fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea României, afectând capacitatea țării de a-și finanța proiectele strategice.
Într-un peisaj politic deja tensionat, discuțiile viitoare la Palatul Cotroceni și consultările continue cu sindicatele vor fi decisive pentru soarta acestei legi. Rămâne de văzut dacă partidele politice vor reuși să ajungă la un consens care să echilibreze rigorile bugetare impuse de PNRR și cerințele de echitate socială. Întrebările legate de finanțarea creșterilor salariale fără a tăia din alte părți și de evitarea nemulțumirilor în rândul categoriilor profesionale afectate rămân deschise, necesitând soluții creative și un angajament politic real.
Fără un acord rapid și echitabil, riscul de a amâna implementarea reformei și de a pierde fonduri europene cruciale este iminent.