Manole: Fără tăieri de venituri și cu echitate
Analizează noua reprezintă subiectul principal al acestui articol. Partidul Social Democrat (PSD), prin vocea fostului ministru al Muncii, Florin Manole, a anunțat vineri, 17 iulie 2026, că poziția sa față de noul proiect de lege privind salarizarea unitară în sistemul bugetar este una constructivă, dar fermă: nu va vota o lege care să ducă la tăieri de venituri pentru salariați. Declarațiile vin în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor pro-occidentale s-au reunit cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și oficiali ai Administrației Prezidențiale pentru a analiza proiectul.
Florin Manole a subliniat că PSD a demarat consultări intense cu sindicatele imediat după întâlnirea de la Cotroceni și va continua aceste discuții pe parcursul weekendului, cu fiecare familie ocupațională. Obiectivul este de a avea o concluzie solidă până la începutul săptămânii viitoare, când este programată o nouă rundă de discuții la Cotroceni. „Poziția Partidului Social Democrat, raportat la legea salarizării, este una constructivă, doar că, așa cum am spus, nu vom putea vota o lege fără să o fi văzut, am primit-o astăzi, și fără să o fi consultat cu sindicatele și cu toate instituțiile asupra cărora această lege are impact”, a declarat Florin Manole la Parlament, citat de news.ro.
Unul dintre punctele cheie vizate de PSD în analiza proiectului este grila de salarizare pentru sectorul Sănătate. Florin Manole a explicat că atenția se concentrează pe categoriile ample de personal, cum ar fi asistenții medicali cu studii postliceale, care reprezintă un contact esențial pentru pacienții români. Potrivit declarațiilor sale, coeficienții inițiali pentru 2026 păreau „aparent satisfăcători”, dar necesită o corelare detaliată cu salariile de bază și, mai ales, cu nivelul sporurilor. Fostul ministru a menționat că „procentul este o întreagă paletă de sporuri pe care cei din sistemul medical le primesc”, iar aceste corelații sunt cruciale pentru a asigura că angajații nu vor pierde la venituri, ci, pe cât posibil, vor beneficia de creșteri salariale, în limitele bugetare.
Manole a reiterat angajamentul PSD de a nu genera probleme suplimentare pentru bugetul țării, dar a insistat că nu este posibilă votarea unei legi care să afecteze negativ veniturile salariaților din sănătate, educație, ordine publică sau administrație. Această abordare reflectă o preocupare constantă a PSD pentru echitatea socială și stabilitatea financiară a angajaților din sectorul public, un discurs consistent cu pozițiile anterioare ale partidului în materie de politică salarială. De exemplu, în timpul guvernării PSD din 2017-2019, s-au implementat majorări salariale semnificative în anumite sectoare bugetare, generând însă și discuții despre sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
În ceea ce privește coeficienții pentru 2026, Florin Manole a afirmat că, la momentul elaborării inițiale a legii, aceștia păreau să fie satisfăcători pentru sindicate, aspect ce poate fi verificat. El a adăugat că PSD va analiza acești coeficienți în continuare, în strânsă colaborare cu sindicatele, pentru că „poziția noastră la sfârșitul tuturor acestor discuții nu va fi una diferită de poziția sindicatelor, ci vom merge împreună pentru că obiectivul nostru este să nu nedreptățim pe nimeni din sistemul public”. Această declarație subliniază importanța dialogului social pentru PSD și dorința de a construi un consens în jurul noii legi.
Un aspect controversat adus în discuție, conform surselor citate de news.ro, a fost o presupusă majorare a sporului pentru proiectele europene, de la 20% la 40%, pentru demnitari. Florin Manole a clarificat că sporul pentru fondurile europene pentru primari este deja de 40% în prezent, deci o menținere a acestui procent în noua lege nu ar reprezenta o creștere. De asemenea, el a precizat că nu toți demnitarii beneficiază de acest spor, exemplificând că parlamentarii nu primesc un astfel de spor. Această precizare este importantă pentru a demonta speculațiile și a oferi o imagine clară asupra situației actuale și propuse.
Obiectivul principal al PSD, așa cum a fost subliniat de Manole, este ca „niciun om angajat în sistemul public să nu piardă” la venituri, iar un al doilea obiectiv este „să rezolve, cu puținii bani care sunt disponibili, cât mai multe dintre inechități”. Această abordare duală – protejarea veniturilor existente și corectarea inechităților – definește strategia partidului în negocierile privind salarizarea. Contextul economic actual, marcat de presiuni inflaționiste și necesitatea respectării angajamentelor României privind deficitul bugetar, conform Pactului de Stabilitate și Creștere al UE, face ca aceste obiective să fie deosebit de ambițioase. Rata inflației în România a fost de 6,7% în mai 2026, conform Institutului Național de Statistică, ceea ce pune o presiune suplimentară pe puterea de cumpărare a salariilor.
De ce contează
Noua lege a salarizării unitare este crucială pentru stabilitatea socială și economică a României, având un impact direct asupra a peste un milion de angajați din sectorul public. Asigurarea că veniturile nu scad și că inechitățile sunt corectate poate preveni greve și proteste, contribuind la o funcționare mai bună a serviciilor publice esențiale precum sănătatea și educația. De asemenea, o lege echitabilă și transparentă poate contribui la atragerea și reținerea personalului calificat în sistemul bugetar, reducând exodul de specialiști. Negocierile actuale sunt un test pentru capacitatea clasei politice de a găsi soluții viabile, care să echilibreze rigorile bugetare cu nevoile angajaților.
Discuțiile actuale reprezintă o etapă critică în procesul legislativ. După consultările extinse cu sindicatele și partidele, proiectul de lege va trebui să treacă prin Parlament. Complexitatea sistemului de salarizare, numărul mare de categorii ocupaționale și constrângerile bugetare fac ca adoptarea unei legi echitabile și sustenabile să fie o provocare majoră. Rămâne de văzut dacă toate forțele politice vor reuși să ajungă la un consens care să satisfacă atât cerințele angajaților, cât și angajamentele macroeconomice ale României, în special cele legate de deficitul bugetar, care în 2025 a fost de 4,4% din PIB, conform datelor Eurostat.
Următoarea întâlnire la Cotroceni, programată pentru începutul săptămânii viitoare, va fi decisivă pentru conturarea finală a proiectului.