Guvernul finalizează proiectul, sindicatele critică diminuările
Guvernul României a finalizat proiectul noii Legi a salarizării unitare în sectorul public, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. O modificare semnificativă, rezultată în urma negocierilor cu Comisia Europeană, este majorarea plafonului de impact bugetar la 12,1 miliarde de lei, față de estimarea inițială de 8 miliarde de lei. Această reconfigurare, deși departe de costurile de 27 de miliarde de lei generate de aplicarea integrală a primei variante, asigură încadrarea proiectului în jaloanele impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit lui Ilie Bolojan, "Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, total, și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an, pentru că inflația pe care am avut-o anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România. Ca atare, deci, va fi o indexare de la finalul acestui an".
Noua legislație vizează aproape toate structurile bugetare, de la aparatul guvernamental și Parlament, până la sistemul judecătoresc, ministere, administrații locale și instituții finanțate parțial din venituri proprii, incluzând magistrați, funcționari publici și personal cu statute speciale. Cu toate acestea, proiectul stabilește excepții clare. Personalul din instituțiile financiare și de reglementare autonome precum Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este exceptat explicit de la aplicarea legii. Această excepție reflectă, probabil, necesitatea menținerii independenței salariale în sectoare critice pentru stabilitatea financiară și energetică a țării, similar practicilor din alte state membre UE, unde instituțiile de reglementare beneficiază adesea de grile salariale distincte pentru a atrage și reține experți de top.
În cadrul alocării bugetare majorate, angajații din sectorul apărare, ordine publică și securitate națională vor beneficia de o sumă suplimentară majorată la 2,6 miliarde de lei, comparativ cu cele 1,6 miliarde de lei prevăzute inițial. Această creștere subliniază o prioritizare a acestor domenii, probabil în contextul provocărilor geopolitice regionale, și reflectă o realitate economică în care cheltuielile de personal, care se ridică la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, necesită o indexare datorită inflației de peste 7% înregistrată în acest an, conform declarațiilor premierului, ceea ce ar adăuga încă 12 miliarde de lei la anvelopa bugetară.
Calculul veniturilor se va baza pe un sistem de coeficienți de salarizare, fiecare funcție având un număr atribuit prin lege, care, înmulțit cu o valoare de referință universală de 4.100 de lei (propusă în proiectul curent), va determina salariul brut de bază. Coeficienții variază de la 1,00 pentru funcțiile de execuție de bază, necalificate, până la maximum 8,00 pentru funcțiile de demnitate publică și de conducere de top. Sistemul își propune să promoveze performanța, nediscriminarea și transparența. Pentru a atenua șocul recalculărilor, proiectul introduce o "diferență salarială tranzitorie", un drept individual suplimentar pentru cei ale căror salarii din decembrie 2026 vor fi mai mari decât cele rezultate din noua lege, acoperind diferența până la stabilizarea noului mecanism. Această măsură este esențială pentru a evita diminuări bruște ale veniturilor, un aspect care a generat tensiuni în trecut la implementarea altor legi de salarizare.
Un aspect criticat dur de sindicate, în special de Federația "Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR), este menținerea unor prevederi care ar putea conduce la diminuarea drepturilor salariale pentru o parte importantă a bugetarilor. FSSR a declarat, potrivit News.ro, că "proiectul legii salarizării este departe de a fi gata şi nu poate fi adoptat în forma actuală", subliniind că "FSSR susţine reforma salarizării, dar numai cu condiţia ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată şi să nu producă scăderi pentru angajaţii din sănătate". Printre nemulțumirile sindicaliștilor se numără transformarea sporurilor pentru condiții de muncă într-o simplă posibilitate, fără un prag minim garantat, și introducerea contingentării sporurilor pe cote de personal (cel mult 10% sau 20% din angajați), o măsură considerată "fără precedent" care exclude o parte din personal de la recunoașterea riscului real. De asemenea, tariful pentru munca în zilele libere și de sărbători legale (+30%) și cel al gărzilor rămân sub nivelul actual, generând pierderi definitive.
Guvernul, pe de altă parte, introduce premii de performanță, cu valori între 10% și 20% din salariu, acordate trimestrial, semestrial sau anual, în limita a 4% din cheltuielile cu salariile la nivelul ordonatorului de credite. Aceste premii pot fi acordate pentru cel mult 30% din numărul total de posturi de execuție și conducere ocupate. Personalul didactic și didactic auxiliar va beneficia de aceste premii imediat, în timp ce pentru restul bugetarilor aplicarea este amânată până în 2028 și condiționată de respectarea țintei de deficit bugetar. Această diferențiere temporală a stârnit, de asemenea, critici, fiind percepută ca o inechitate între categoriile de bugetari. Alte reglementări includ un spor de noapte de 25% din salariul de bază pentru cel puțin 3 ore lucrate între 22:00 și 6:00, precum și un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. Munca suplimentară este prioritar compensată cu ore libere în 60 de zile, iar dacă nu este posibil, se plătește cu un spor de 75% (peste program) sau 100% (zile de repaus/sărbători), cu condiția dispunerii scrise a șefului ierarhic și o limită de 360 de ore anual. Este important de menționat că, spre deosebire de salariile de bază, sporurile și premiile de performanță nu sunt luate în calcul la determinarea limitei generale a sporurilor, conform Art. 21 alin.(2) din proiect.
"De ce contează"
Noua Lege a salarizării unitare este crucială pentru modernizarea administrației publice românești și pentru respectarea angajamentelor din PNRR, care vizează o gestionare mai eficientă a cheltuielilor bugetare. Impactul său direct asupra veniturilor a milioane de bugetari va influența puterea de cumpărare și moralul personalului din sectoare vitale precum sănătatea, educația și ordinea publică. Modul în care legea va echilibra constrângerile bugetare cu nevoile angajaților va determina nu doar stabilitatea socială, ci și capacitatea statului de a reține și atrage personal calificat. Succesul implementării depinde de un dialog real între Guvern și sindicate, pentru a evita greve și proteste care ar putea destabiliza sectoare cheie.
Deși proiectul a fost definitivat la nivel guvernamental, Executivul este criticat pentru prioritizarea acordului cu partenerii europeni, ignorând consultările cu sindicatele și partidele politice din Parlament, de al căror vot depinde adoptarea finală a legii. Această lipsă de consultare ar putea genera blocaje legislative și o rezistență puternică din partea categoriilor de personal afectate. Următorul pas este trimiterea proiectului către Parlament pentru dezbatere și vot, unde se anticipează discuții aprinse, având în vedere nemulțumirile exprimate deja de sindicatele din sănătate și potențial de alte sectoare.
Implementarea efectivă, programată pentru 2027, va depinde de capacitatea Guvernului de a gestiona aceste tensiuni și de a asigura o tranziție echitabilă, în contextul în care România se confruntă cu presiuni constante pentru reducerea deficitului bugetar și modernizarea administrației publice.