Inechități salariale persistente în sistemul de pensii
Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), afiliată la Blocul Național Sindical și reprezentativă pentru salariații din sistemul caselor teritoriale de pensii, a avertizat că proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, transmis pe 16 iulie 2026, nu reușește să elimine diferențele salariale semnificative dintre angajații Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și cei ai caselor teritoriale de pensii. Această situație contravine principiilor de egalitate și nediscriminare invocate chiar de proiectul de lege, generând frustrare și un sentiment de inechitate în rândul angajaților din teritoriu.
Potrivit comunicatului FNSSM, citat de HotNews.ro, deși proiectul menționează principiile egalității, nediscriminării și salarizării egale pentru muncă de valoare egală, acestea nu se reflectă în mod coerent în grilele de salarizare propuse. Sindicaliștii subliniază că salariații caselor teritoriale de pensii aplică aceeași legislație, utilizează aceleași sisteme informatice și proceduri, soluționează dosare cu un grad comparabil de complexitate și răspund pentru legalitatea operațiunilor efectuate. Mai mult, aceștia au contactul direct și permanent cu beneficiarii sistemului public de pensii, o responsabilitate adesea subestimată.
Un exemplu concret al acestor discrepanțe este oferit de Digi24, care detaliază că pentru funcțiile de consilier, consilier juridic, expert sau inspector cu grad profesional superior, proiectul prevede un coeficient de 2,80 pentru personalul din aparatul central al CNPP, comparativ cu doar 2,15 pentru angajații caselor teritoriale de pensii. La o valoare de referință de 4.100 de lei, propusă în proiect, diferența salarială este de 2.665 de lei brut pe lună la gradația zero și poate ajunge la aproximativ 3.318 lei brut lunar la gradația maximă. Reprezentanții FNSSM susțin că nu există nicio justificare obiectivă pentru aceste diferențe, argumentând că „teritoriul nu reprezintă o componentă secundară a sistemului public de pensii, ci locul în care serviciul public este efectiv prestat cetățenilor”.
Această situație este cu atât mai critică cu cât proiectul actual reprezintă un pas înapoi față de măsurile adoptate prin OUG nr. 128/2023. Prin acea ordonanță, Guvernul încercase să reducă diferențele salariale dintre administrația centrală și structurile teritoriale, recunoscând creșterea volumului de muncă și necesitatea valorizării experienței personalului din teritoriu. Revenirea la coeficienți inferiori contrazice rațiunile care au fundamentat măsurile de egalizare din 2023, creând o nouă sursă de inechitate și demotivare.
Pe lângă discrepanțele salariale, FNSSM critică și mecanismele prin care anumite categorii de angajați pot beneficia de majorări salariale de până la 40% pentru gestionarea fondurilor europene sau pentru activități din sistemul finanțelor publice, precum și de sporuri de până la 15% pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare. Federația precizează că nu contestă acordarea unor remunerații suplimentare pentru activități cu un grad ridicat de complexitate, însă consideră că acestea trebuie stabilite pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile, nu în funcție de instituția în care lucrează angajatul. Această abordare, în opinia sindicaliștilor, perpetuează o salarizare bazată pe apartenența instituțională, nu pe valoarea muncii.
Liderii sindicali, inclusiv președintele FNSSM, Marinescu Ionuț, cer reîncadrarea funcțiilor comparabile din aparatul central și din casele teritoriale de pensii la același nivel de salarizare și aplicarea acelorași coeficienți pentru atribuții similare. Ei solicită eliminarea diferențelor bazate exclusiv pe apartenența instituțională și menținerea efectelor favorabile introduse prin OUG nr. 128/2023. De asemenea, se cere introducerea unei clauze de neregres salarial și garantarea faptului că noua lege nu va duce la diminuarea veniturilor nete sau la pierderea drepturilor salariale permanente. Marinescu Ionuț a declarat că „salariații caselor teritoriale de pensii nu solicită privilegii. Solicită recunoașterea valorii muncii lor și aplicarea efectivă a principiului potrivit căruia munca egală sau de valoare egală trebuie remunerată egal. O nouă lege a salarizării trebuie să corecteze inechitățile, nu să le transforme într-o ierarhie permanentă”.
Comparativ cu alte sectoare, situația din sistemul de pensii nu este singulară. Protestele recente din spitalele din România, unde președintele Sanitas a declarat că noua lege a salarizării este „mult mai rea decât cea din luna mai”, sau solicitările Federației Silva pentru modificarea legii salarizării, avertizând că silvicultorii ar putea pierde 25% din salarii, demonstrează o nemulțumire generalizată. Chiar și PSD a anunțat că va depune amendamente la legea salarizării, Florin Manole afirmând că „sunt multe profesii care pierd din venituri”. Această convergență de critici din diverse sectoare indică o problemă sistemică în abordarea salarizării personalului bugetar, unde promisiunile de echitate par să nu se concretizeze în textul legii.
În contextul european, România se confruntă de ani buni cu provocări legate de salarizarea în sectorul public, adesea caracterizată de inechități și lipsă de predictibilitate. Conform datelor Eurostat din 2023, România se află printre țările UE cu cele mai mari diferențe salariale între sectorul public și cel privat, dar și cu discrepanțe semnificative în cadrul aceluiași sector public, în funcție de instituție sau locație. Această fragmentare salarială afectează motivația angajaților și calitatea serviciilor publice, generând migrația personalului calificat către sectoare mai bine plătite sau chiar în străinătate. O lege a salarizării coerentă și echitabilă este esențială pentru a asigura stabilitatea și eficiența administrației publice.
De ce contează
Inechitățile salariale din sistemul de pensii au implicații directe și profunde pentru cetățeni și funcționarea statului. Un personal demotivat și subplătit în casele teritoriale de pensii poate duce la o scădere a calității serviciilor publice, la întârzieri în procesarea dosarelor și la o lipsă de empatie în interacțiunea cu beneficiarii sistemului. În condițiile unei populații îmbătrânite și a unui volum tot mai mare de muncă, este crucial ca angajații din teritoriu să fie remunerați corect, pentru a asigura stabilitatea și expertiza necesare. O lege a salarizării care perpetuează inechitățile erodează încrederea în instituțiile statului și în capacitatea acestuia de a asigura o justiție socială reală.
FNSSM solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor să nu promoveze proiectul în forma actuală și să includă reprezentanții salariaților într-un proces real de consultare. Sindicaliștii cer publicarea metodologiei de evaluare a funcțiilor, a punctajelor și a impactului bugetar, precum și organizarea unor consultări reale cu sindicatele înainte de adoptarea formei finale a legii.
În lipsa unei revizuiri substanțiale, se anticipează continuarea protestelor și o adâncire a nemulțumirilor în rândul angajaților din sectorul public, punând presiune asupra Executivului pentru a găsi soluții echitabile și transparente care să garanteze o salarizare predictibilă și justă pentru toți angajații statului.