Declarații în contextul grevei de avertisment din Sănătate
Deputatul PSD Florin Manole, membru al echipei de experți ce contribuie la elaborarea noului proiect al Legii Salarizării Unitare, a declarat luni, 20 iulie 2026, că „sindicaliștii Sanitas au dreptate să fie nemulțumiți” și că „proiectul trebuie modificat”. Afirmațiile sale vin în contextul unei greve de avertisment declanșate de cadrele medicale din spitalele din București și din întreaga țară, nemulțumite de prevederile noului proiect de lege, dar și de blocarea posturilor din sistemul sanitar. Manole a subliniat necesitatea dialogului, afirmând: „Trebuie discutat cu protestatarii, trebuie luate opiniile lor, observațiile lor și trebuie integrat totul, în măsura în care putem să susținem de la buget toate aceste eventuale amendamente.”
Greva de avertisment, desfășurată luni, a reunit zeci de medici, asistenți, infirmieri și brancardieri, inclusiv la Spitalul Floreasca din Capitală. Aceștia au afișat bannere cu mesaje precum „Stop umilirii cadrelor medicale” și „Faceți din sănătate o prioritate”, semnalând o nemulțumire profundă în rândul personalului medical. Sindicatele avertizează că, în lipsa unui răspuns favorabil din partea autorităților, vor recurge la o grevă generală începând cu 28 iulie 2026, o acțiune care ar putea paraliza sistemul sanitar românesc.
Potrivit lui Florin Manole, fost ministru al Muncii, este firesc ca un proiect de lege să sufere modificări, fie la sugestia ministerelor, fie a sindicatelor. Problema reală, în viziunea sa, nu este imperfecțiunea inițială a proiectului, ci eșecul de a integra observațiile și propunerile în forma finală a acestuia după consultări. „Proiectul nu se îmbunătățește” dacă aceste observații nu sunt luate în considerare, a precizat deputatul PSD. Această abordare contrastează cu principiul de bază al elaborării legislative participative, unde feedback-ul părților interesate este esențial pentru validitatea și aplicabilitatea unei legi.
Întrebat de ce Legea Salarizării nu a fost dezbătută și votată până în prezent, în ciuda faptului că reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de ani de zile, Manole a explicat că ierarhizarea funcțiilor, o componentă esențială a proiectului, a fost finalizată încă din 2024. Această etapă a fost realizată de echipa Ministerului Muncii, în colaborare cu Banca Mondială, și a implicat consultări ample cu numeroase sindicate. Ierarhizarea din 2024 a vizat corelarea pe verticală și orizontală a sistemelor ocupaționale și a stat la baza aranjamentului grilelor salariale actuale, chiar dacă nu și a coeficienților aferenți fiecărei funcții.
Deputatul PSD a lansat, de asemenea, acuzații la adresa actualului ministru interimar al Muncii, susținând că acesta nu ar fi respectat un calendar aprobat anterior. Manole a menționat existența în minister a mai multor variante ale proiectului, cu costuri estimate între 8 miliarde și 30 de miliarde de lei, dar a subliniat că „nu ni le permitem” pe cele mai costisitoare, având în vedere anvelopa bugetară și angajamentele României privind reducerea deficitului. Această discordanță în respectarea calendarului și în gestionarea variantelor de buget indică o lipsă de coerență în procesul decizional, ceea ce amplifică frustrarea sindicatelor.
Contextul european subliniază importanța unei salarizări unitare și echitabile în sectorul public. Multe state membre ale Uniunii Europene au implementat sisteme de salarizare bazate pe principii similare, care vizează transparența și reducerea discrepanțelor. De exemplu, în țările nordice, sistemele de salarizare publică sunt adesea corelate cu performanța și cu nivelul de responsabilitate, asigurând o mai bună predictibilitate și o motivare sporită a angajaților. În România, Legea Salarizării Unitare din 2017 (Legea 153/2017) a încercat să uniformizeze salariile în sectorul public, dar implementarea sa a fost adesea criticată pentru inechități și lipsa de finanțare adecvată, ceea ce a dus la perpetuarea disparităților salariale și la o stare de nemulțumire cronică în rândul bugetarilor. Eforturile actuale de modificare a legii, coordonate cu Banca Mondială, sunt menite să remedieze aceste deficiențe, dar întâmpină rezistență din cauza percepției că nu reflectă suficient nevoile angajaților.
PSD, prin vocea lui Florin Manole, își exprimă deschiderea pentru negocieri în Parlament în vederea modificării proiectului de lege. Manole a declarat că „dacă vom reuși împreună să facem o lege bună, șansele sunt foarte mari. Dacă legea va fi proastă și nu va putea fi îmbunătățită, nu vom găsi consens, atunci cred că nimeni nu-și dorește o lege care nu e bună”. Această declarație sugerează o recunoaștere a necesității unui acord politic larg pentru a asigura sustenabilitatea și acceptabilitatea noii legi, mai ales în condițiile în care România trebuie să respecte jaloanele din PNRR și să gestioneze deficitul bugetar, care, conform datelor Eurostat din 2023, plasa România printre țările cu cele mai mari deficite din UE.
Lipsa de progres în adoptarea unei noi legi a salarizării unitare, care să corecteze inechitățile și să asigure o remunerație adecvată pentru toate categoriile de bugetari, creează un climat de instabilitate și proteste. Revendicările sindicatelor din Sănătate, care includ salarii mai mari și deblocarea posturilor, reflectă o problemă sistemică a subfinanțării și a managementului deficitar al resurselor umane în sectorul public românesc. Situația este agravată de blocarea posturilor, o măsură menită să controleze cheltuielile bugetare, dar care, în practică, duce la o presiune crescută asupra personalului existent și la o deteriorare a calității serviciilor publice.
Recunoașterea de către un oficial PSD a legitimității nemulțumirilor sindicaliștilor este un pas important, dar rămâne de văzut dacă această deschidere se va traduce în acțiuni concrete și în modificări substanțiale ale proiectului de lege. Negocierile viitoare vor trebui să echilibreze presiunile bugetare cu necesitatea de a oferi salarii competitive și condiții de muncă decente, pentru a evita o escaladare a conflictelor sociale și pentru a asigura funcționarea optimă a serviciilor publice esențiale.
De ce contează
Situația actuală din jurul Legii Salarizării Unitare și a protestelor din Sănătate este crucială pentru stabilitatea socială și economică a României. Eșecul de a ajunge la un consens asupra unei legi juste și sustenabile afectează direct sute de mii de bugetari, de la medici și asistenți, până la profesori și funcționari publici. O salarizare inechitabilă și lipsa investițiilor în resurse umane pot duce la exodul specialiștilor, la scăderea calității serviciilor publice și la adâncirea neîncrederii cetățenilor în instituțiile statului. Rezolvarea acestui impas este esențială pentru respectarea angajamentelor din PNRR și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a țării.
În zilele următoare, se așteaptă intensificarea discuțiilor între Guvern, Parlament și reprezentanții sindicatelor. Presiunea pentru evitarea unei greve generale în Sănătate, programată pentru 28 iulie, este imensă. Rămâne de văzut dacă deschiderea declarată a PSD se va concretiza în amendamente semnificative la proiectul de lege și dacă se va găsi o soluție care să echilibreze constrângerile bugetare cu revendicările legitime ale angajaților. De asemenea, rolul ministrului interimar al Muncii, acuzat de nerespectarea calendarului, va fi sub o atentă monitorizare, iar capacitatea partidelor de a ajunge la un consens va testa maturitatea politică a clasei conducătoare.
Viitorul Legii Salarizării Unitare depinde de voința politică și de pragmatismul tuturor actorilor implicați.