Sindicatele amenință cu grevă generală la nivel național
Angajații din aproape 500 de spitale din București și din țară au intrat luni, 21 iulie 2026, între orele 9:00 și 11:00, în grevă de avertisment, nemulțumiți de proiectul noii legi a salarizării unitare. Federațiile sindicale din sănătate, printre care Sanitas și Solidaritatea Sanitară, susțin că proiectul legislativ blochează salariile pentru o parte dintre angajați și reduce unele sporuri esențiale. Dacă revendicările nu vor fi soluționate, sindicatele amenință cu declanșarea grevei generale pe 28 iulie 2026, un scenariu care ar putea paraliza sistemul medical românesc. Președintele Federației Sanitas, Iulian Pope, a declarat că "nu s-au adus îmbunătățiri substanțiale astfel încât să găsim motive de amânare a acțiunilor de protest", subliniind că "undeva la jumătatea salariaților probabil vor avea salariile blocate și vor fi pe acele sume compensatorii".
În timpul grevei de avertisment, reprezentanții sindicatelor din sănătate au anunțat că vor fi asigurate doar urgențele și aproximativ o treime din activitatea obișnuită a spitalelor, pentru a minimiza impactul asupra pacienților critici. Această acțiune de protest subliniază tensiunile crescânde dintre Guvern și angajații din sectorul public, pe fondul eforturilor de a reforma sistemul de salarizare.
Nemulțumirile principale ale sindicaliștilor vizează proiectul legii salarizării unitare, aflat în dezbatere și în consultări cu sindicatele la Parlament. Potrivit acestora, proiectul prevede menținerea salariilor actuale pentru o parte dintre angajați prin acordarea unor sume compensatorii, în loc de majorări salariale. Această abordare este considerată inechitabilă și demotivantă, mai ales în contextul inflației și al cerințelor tot mai mari din sistemul medical.
O altă preocupare majoră este legată de modul în care ar urma să fie acordate sporurile pentru condiții de muncă periculoase. Sindicatele susțin că acestea ar fi alocate doar unui procent limitat (între 10% și 20%) dintre angajații unei secții, creând diferențe semnificative între salariații care lucrează în aceleași condiții de risc. Prim-vicepreședintele Federației Solidaritatea Sanitară, Mihaela Zaharia, a explicat că "un angajat care este într-o secție cu risc, cum ar fi ATI-ul, va putea primi sporul de condiții de muncă, iar un alt angajat nu-l va primi", o situație percepută ca fiind profund injustă și potențial generatoare de conflicte interne în spitale.
De asemenea, sindicaliștii contestă și modificarea propusă pentru plata muncii efectuate în zilele libere și de sărbătoare legală. Conform proiectului, tariful pentru gărzile medicilor ar include un spor de doar 30% pentru aceste zile, o reducere drastică față de plata integrală (100%) solicitată anterior. Mihaela Zaharia a subliniat că "nu este acceptabil pentru niciun salariat" și că "niciunul dintre medici nu va dori să fie plătit cu 30% în loc de 100%", argumentând că munca în zilele libere implică sacrificii personale considerabile și ar trebui remunerată corespunzător. Această modificare, dacă ar fi adoptată, ar putea descuraja personalul medical să efectueze gărzi esențiale pentru buna funcționare a spitalelor.
Protestele și criticile vin nu doar din sistemul sanitar, ci și din educație, alte sectoare publice anunțând, de asemenea, nemulțumiri față de proiect. Guvernul, pe de altă parte, încearcă să finalizeze actul normativ până la termenul stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impune adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august 2026. Nerespectarea acestui jalon ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile europene, o sumă considerabilă pentru bugetul României.
În paralel cu protestele din sănătate, consultările pe proiectul legii salarizării continuă la Parlament, cu discuții programate cu reprezentanții sistemului judiciar, ai sindicatelor din apărare, ordine publică și administrație. S-au anunțat și întâlniri ulterioare, inclusiv la Palatul Cotroceni, indicând complexitatea și anvergura negocierilor. PSD a anunțat că va veni cu amendamente după discuțiile cu sindicatele, iar deputatul social-democrat Alfred Manole a declarat că "nu căutăm nod în papură", sugerând o deschidere către dialog și ajustări.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, sistemul de salarizare din România, în special în sectorul public, a fost adesea criticat pentru lipsa de predictibilitate și pentru discrepanțele salariale. Adoptarea unei legi a salarizării unitare este un obiectiv vechi, menit să aducă echitate și transparență, dar implementarea sa generează tensiuni considerabile. De exemplu, în țări precum Germania sau Franța, structurile salariale sunt mai clare și sporurile sunt acordate pe criterii bine definite, evitând situațiile de inechitate percepute în România. Potrivit Eurostat, în 2024, România se afla printre țările cu cele mai mici cheltuieli publice pentru sănătate ca procent din PIB (aproximativ 5,5%), comparativ cu media UE de peste 8%, ceea ce subliniază presiunea constantă asupra resurselor umane și materiale din sistem.
Proiectul actual, publicat de Ministerul Muncii, este rezultatul unor luni de dezbateri și ajustări, însă nemulțumirile persistă, indicând o decuplare între viziunea guvernamentală și așteptările angajaților. Istoricul reformelor salariale în România, marcat de legea 153/2017, a arătat că orice încercare de uniformizare a generat proteste și ajustări ulterioare, dată fiind complexitatea sistemului și diversitatea categoriilor profesionale.
De ce contează
Această grevă de avertisment și amenințarea cu o grevă generală sunt de o importanță crucială pentru stabilitatea sistemului de sănătate din România și pentru implementarea PNRR. Blocarea salariilor și reducerea sporurilor ar putea agrava exodul personalului medical, deja o problemă cronică. Nerespectarea jalonului PNRR de adoptare a legii salarizării până la 31 august 2026 ar atrage pierderea a 770 de milioane de euro, sumă esențială pentru investiții și reforme. Soluționarea acestor revendicări este vitală pentru asigurarea unui sistem sanitar funcțional și pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Situația rămâne incertă, iar următoarele zile vor fi decisive pentru soarta proiectului legii salarizării unitare și pentru relația dintre Guvern și sindicate. Negocierile continuă, iar presiunea timpului, dată de termenul PNRR, este o variabilă importantă. Rămâne de văzut dacă amendamentele propuse de partidele politice și discuțiile ulterioare cu sindicatele vor reuși să aducă modificări substanțiale care să deblocheze situația și să evite o grevă generală. Măsura în care Guvernul va reuși să echilibreze rigorile bugetare cu cerințele angajaților din sistemul public va defini succesul acestei reforme și, implicit, modul în care România va accesa fondurile europene. O soluție viabilă ar trebui să includă nu doar ajustări salariale, ci și o strategie pe termen lung pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și reducerea inechităților.
Keywords: Legea Salarizării Unitare, grevă sănătate, Federația Sanitas, PNRR, Ministerul Muncii, sporuri condiții de muncă, sistem sanitar România