Salarii și condiții de muncă, mărul discordiei
Sindicaliștii din Federația Sanitas, una dintre cele mai mari organizații reprezentative din sistemul sanitar românesc, au anunțat o serie de acțiuni de protest, culminând cu o grevă generală pe termen nelimitat, programată să înceapă pe 20 iulie 2026. Decizia vine în contextul nemulțumirilor persistente legate de salarizare și condițiile de muncă, despre care liderii sindicali susțin că afectează grav calitatea serviciilor medicale și generează un exod al personalului.
Potrivit unui comunicat de presă al Sanitas, citat de Digi24, acțiunile vor debuta cu o grevă de avertisment de două ore, între orele 10:00 și 12:00, pe 18 iulie 2026. Aceasta este menită să tragă un semnal de alarmă înainte de escaladarea conflictului. „Am epuizat toate căile de dialog și, din păcate, nu am găsit deschidere reală din partea autorităților pentru a rezolva problemele fundamentale ale sistemului. Este un strigăt de disperare pentru viitorul sănătății din România”, a declarat Iulian Pope, președintele Sanitas, într-o conferință de presă, conform HotNews.ro.
Principalele revendicări ale sindicaliștilor vizează aplicarea integrală a Legii Salarizării 153/2017, cu accent pe recalcularea sporurilor și includerea tuturor categoriilor de personal în grila de salarizare la nivelul maxim prevăzut. De asemenea, se solicită creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru personalul din sănătate, precum și deblocarea posturilor și organizarea de concursuri pentru ocuparea acestora. G4Media subliniază că aceste cereri nu sunt noi, fiind formulate în repetate rânduri în ultimii ani, fără un răspuns satisfăcător din partea guvernanților.
Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, media salarială netă în sectorul sănătății și asistenței sociale din România era cu aproximativ 15% sub media pe economie, situație care nu s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul an. Această discrepanță este una dintre cauzele principale ale migrației personalului medical. Eurostat a raportat în 2024 că România are printre cele mai scăzute rate de medici și asistenți medicali la mia de locuitori din Uniunea Europeană, cu aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de 4,2. Acest deficit este acutizat de plecarea anuală a mii de profesioniști către țări cu salarii și condiții de muncă mai bune.
Pe lângă aspectele salariale, sindicaliștii atrag atenția și asupra deficitului cronic de personal, a condițiilor precare de lucru din anumite unități medicale și a lipsei investițiilor în infrastructură și echipamente. „Munca în sistemul sanitar a devenit o povară insuportabilă pentru mulți colegi. Suntem subdimensionați, suprasolicitați și subapreciați. Nu mai putem asigura servicii de calitate în aceste condiții”, a adăugat liderul Sanitas, citat de Digi24.
Acțiunile de protest vin după o serie de negocieri eșuate cu Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii. Sindicaliștii acuză lipsa de predictibilitate și de angajament din partea Guvernului, care ar fi promis soluții concrete în trecut, dar nu le-a materializat. Un exemplu notabil este Legea Salarizării, care, deși adoptată în 2017, nu a fost aplicată integral, lăsând anumite categorii de personal cu salarii înghețate sau cu sporuri calculate incorect, o situație semnalată și de HotNews.ro.
Situația din sistemul sanitar românesc este una complexă, marcată de subfinanțare cronică și o lipsă acută de personal. În 2023, cheltuielile publice cu sănătatea în România reprezentau aproximativ 5,2% din PIB, semnificativ sub media Uniunii Europene de peste 7,5%. Această subfinanțare se traduce direct în salarii mici, infrastructură învechită și lipsa de resurse umane, ceea ce alimentează frustrarea personalului medical și, implicit, riscul de proteste. Deși sindicatele au mai amenințat cu greve în trecut, inclusiv în 2022 și 2024, contextul actual pare să indice o determinare mai mare, având în vedere presiunile socio-economice și exodul continuu al medicilor și asistenților. Discuțiile anterioare au dus adesea la amânări sau soluții parțiale, însă de data aceasta, sindicaliștii insistă pe o rezolvare completă și imediată a revendicărilor.
De ce contează
Această amenințare cu greva generală pe termen nelimitat în sănătate are implicații profunde pentru întreaga societate românească. O întrerupere a activității medicale ar afecta direct mii de pacienți, amânând intervenții chirurgicale, consultații și tratamente esențiale, punând în pericol vieți. De asemenea, ar accentua presiunea asupra sistemului de urgență, care deja operează la limită. Pe termen lung, eșecul rezolvării acestor revendicări ar putea accelera și mai mult exodul personalului medical calificat, lăsând România cu un sistem de sănătate subdimensionat și incapabil să răspundă nevoilor populației, afectând implicit și încrederea publicului în serviciile medicale.
Următorii pași includ greva de avertisment din 18 iulie, urmată de greva generală programată pentru 20 iulie, dacă nu se ajunge la un acord cu Guvernul. Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii au declarat că sunt deschise la dialog, dar nu au oferit detalii concrete despre cum intenționează să abordeze cererile sindicaliștilor, în special cele care implică bugete semnificative. Rămâne de văzut dacă presiunea publică și iminența unei greve vor determina autoritățile să propună soluții viabile sau dacă sistemul sanitar românesc va fi paralizat de un conflict de muncă de proporții.
Experți în dreptul muncii, precum profesorul universitar Mihai Georgescu, de la Facultatea de Drept din București, atrag atenția că o grevă generală în sănătate, deși un drept constituțional, trebuie să respecte anumite condiții legale pentru a asigura serviciile esențiale, un aspect pe care Sanitas a promis să-l respecte.