Val de proteste și demisii în Ucraina
Mii de ucraineni au ieșit în stradă în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, Liov și Odesa, pentru a protesta împotriva demiterii ministrului Apărării, Mykhailo Fedorov, decizie luată de președintele Volodimir Zelenski. Peste 1.000 de manifestanți s-au adunat în capitală, în apropierea biroului prezidențial, scandând „Fedorov!” și „Rușine!”, cerând Parlamentului să-l reinstaleze pe ministru, potrivit Reuters. Această contestare directă a lui Zelenski reprezintă o situație rară într-o țară aflată sub lege marțială și angrenată într-un război de peste patru ani.
Nemulțumirea s-a extins rapid dincolo de societatea civilă, atingând inclusiv armata și partidul prezidențial „Slujitorul Poporului”. În semn de protest, Pavlo Yelizarov, comandant adjunct al Forțelor Aeriene și o figură cheie în dezvoltarea războiului cu drone, și-a anunțat demisia, avertizând că îndepărtarea lui Fedorov ar putea aduce „un mare rău” capacității de apărare a țării. De asemenea, deputatul Mykyta Poturaiev, membru al partidului lui Zelenski, a renunțat la o funcție parlamentară. Alți parlamentari ai puterii au descris atmosfera din Rada Supremă drept „explozivă”, afirmând că nu există suficiente voturi pentru instalarea ministrului de Interne, Ihor Klymenko, la conducerea Apărării, candidatul propus de Zelenski.
În centrul acestei crize se află o relație deteriorată și un conflict deschis între Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski. Zelenski le-ar fi explicat parlamentarilor că cei doi nu mai puteau colabora și că toate încercările de mediere eșuaseră. Un deputat al puterii a declarat pentru Financial Times că ministrul și șeful armatei ajunseseră să nu își mai vorbească, o situație considerată inacceptabilă într-un context de război. După plecarea sa din guvern, Fedorov a confirmat public conflictul, acuzându-l pe Sîrski că a blocat inițiativele ministerului și că nu a abordat direct problemele existente. Generalul Sîrski, aflat în funcție din 2024, este criticat de o parte a militarilor pentru stilul său rigid de comandă și pentru pierderile suferite pe front, acuzații la care Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat.
Pe lângă conflictul cu Sîrski, Zelenski i-ar mai fi reproșat lui Fedorov eșecul în reformarea sistemului de mobilizare, care a devenit una dintre cele mai sensibile probleme politice ale Ucrainei. Recrutările forțate și acuzațiile de abuzuri comise de unele centre de mobilizare au generat o nemulțumire crescândă în societate în ultimele luni. Această tensiune se adaugă presiunii publice, transformând demiterea într-o chestiune de interes național, în contextul în care Ucraina se confruntă cu lipsa de personal pe front și cu necesitatea stringentă de a menține moralul populației.
Mykhailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, preluase Ministerul Apărării în ianuarie 2026, după ce anterior condusese cu succes procesul de digitalizare a administrației ucrainene. El este asociat cu dezvoltarea aplicației publice Diia, extinderea accesului la sistemul Starlink și accelerarea utilizării dronelor și a inteligenței artificiale în operațiunile militare. În cele șase luni petrecute la Apărare, Fedorov a încercat să reformeze achizițiile militare, să reducă birocrația și să transforme armata ucraineană, inferioară numeric celei ruse, într-o forță mai rapidă și mai dependentă de tehnologie. Producția de drone și folosirea lor pe scară largă sunt considerate esențiale pentru încetinirea avansului rusesc și pentru atacurile asupra logisticii și infrastructurii militare a Moscovei. Oficiali din industria de apărare și membri ai partidului prezidențial au susținut pentru Financial Times că reformele lui Fedorov ar fi afectat interesele unor grupuri care urmăreau să obțină profituri din bugetul militar uriaș al Ucrainei, acuzații care însă nu au fost demonstrate public. Popularitatea sa se datora percepției de inovator și reformator, esențială într-un moment critic pentru apărarea națională.
În ciuda scandalului legat de Fedorov, Parlamentul ucrainean l-a aprobat joi, cu 289 de voturi pentru și unul împotrivă, pe Sergii Koretskyi, fostul director general al companiei de stat Naftogaz, în funcția de prim-ministru. El devine al treilea șef al guvernului ucrainean de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Koretskyi, considerat un manager eficient în domeniul energiei, a declarat că prioritățile sale vor fi apărarea, stabilitatea economică și integrarea europeană. Venirea sa face parte dintr-o amplă remaniere prin care Zelenski încearcă să revitalizeze administrația și să pregătească țara pentru noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice. Comparativ, România a avut șase prim-miniștri în aceeași perioadă, indicând o oarecare stabilitate politică în ciuda contextului regional, dar și o presiune constantă pe Ucraina de a-și menține funcționalitatea guvernamentală în condiții de război.
De ce contează
Această revoltă rară împotriva președintelui Zelenski, într-o țară aflată în război, subliniază fragilitatea unității naționale în fața deciziilor politice controversate. Demiterea unui ministru popular, asociat cu inovația și eficiența în sectorul apărării, poate eroda încrederea publicului și a armatei în conducerea politică. Instabilitatea de la vârful Ministerului Apărării și tensiunile interne din armată, relevate de conflictul dintre Fedorov și Sîrski, pot afecta direct capacitatea Ucrainei de a respinge agresiunea rusă și de a implementa reformele necesare, cu implicații directe asupra vieții fiecărui cetățean și a parcursului european al țării.
Îndepărtarea lui Fedorov riscă să compromită chiar obiectivul de relansare a guvernului și de pregătire pentru noi atacuri rusești, mai ales asupra infrastructurii energetice. Protestele amintesc de manifestațiile din vara anului 2025, când Zelenski a fost nevoit să revină asupra unei măsuri care limita independența instituțiilor anticorupție, după prima mobilizare publică majoră produsă în Ucraina de la începutul invaziei. De această dată, criticile sunt îndreptate mult mai direct împotriva președintelui, ceea ce indică o creștere a presiunii interne.
Rămâne de văzut dacă administrația prezidențială va reuși să obțină o majoritate clară pentru a instala un nou ministru al Apărării și cum va gestiona această criză politică profundă, având în vedere că unitatea internă este vitală în fața agresiunii externe.