Proteste în sănătate pentru salarizare și condiții de muncă
Federația SANITAS a anunțat declanșarea unei greve de avertisment pe 20 iulie, între orele 09:00 și 11:00, urmată de o grevă generală pe termen nelimitat, începând cu 28 iulie 2026. Aceste acțiuni de protest, la care vor participa peste 480 de unități medicale din întreaga țară, sunt îndreptate împotriva politicilor economice și sociale ale Guvernului, în special împotriva proiectului noii legi a salarizării unitare.
Președintele SANITAS, Iulian Pope, a subliniat că protestul nu vizează angajatorii sau pacienții, ci "politicile guvernamentale". "Sistemul sanitar public este sub asediu de câțiva ani, avem posturile blocate și suntem aproape în grevă", a declarat Pope, citat de Mediafax, adăugând că deși noua lege a salarizării a umplut paharul, problemele sunt mai vechi și sistemice. Potrivit liderului sindical, angajații din sănătate au fost afectați de diminuarea unor beneficii și de lipsa cronică de personal, ceea ce a dus la suprasolicitarea celor rămași în sistem.
Unul dintre principalele motive invocate de sindicaliști este impactul negativ al proiectului noii legi a salarizării unitare, care, în forma actuală, ar putea duce la pierderi de venituri pentru o mare parte dintre angajații din sistemul sanitar. Iulian Pope a explicat că "sub acele sume compensatorii, așa cum a fost prezentată în spațiu public, de fapt sunt pierderi de salariu". Cristina Rădulescu, reprezentanta SANITAS Constanța, a exemplificat situația, menționând că "foarte multe secții rămân fără sporuri. Secții foarte grele, precum gastroenterologie, medicină internă, nefrologie, urologie" și că aceste secții au deja sporuri mici, între 12% și 15% conform legii actuale. Acest aspect descurajează candidații, chiar și atunci când posturile sunt scoase la concurs, ducând la un deficit și mai mare de personal.
O altă critică majoră adusă de SANITAS vizează modul de calcul al sporurilor pentru munca în zilele de sărbători legale sau în weekenduri. Președintele SANITAS Olt, Roxana Dumitrescu, a declarat că "nu există nicio țară din Uniunea Europeană care să-și plătească personalul medicosanitar în zilele de sărbători legale sau în weekenduri cu un spor mai mic de 100%". Ea a comparat situația din România, unde Ministerul Muncii încearcă să introducă un spor de doar 10%, cu țări precum Spania, Belgia sau Olanda, unde sporurile pot ajunge până la 250%. Această discrepanță accentuează nemulțumirile salariaților, care se simt subapreciați pentru efortul depus în afara programului normal de lucru.
Deficitul de personal reprezintă o problemă cronică și un factor major de epuizare pentru angajați. Roxana Dumitrescu a estimat că sistemul medical românesc are nevoie de aproximativ 30.000 de angajați pentru a acoperi deficitul actual. Acest număr substanțial subliniază presiunea imensă sub care lucrează personalul existent, fiind nevoit să efectueze ore suplimentare și să renunțe la concediile de odihnă pentru a asigura continuitatea serviciilor. Cristina Rădulescu a confirmat că "angajații, practic, muncesc până la epuizare". Pe lângă blocarea posturilor, sindicaliștii au menționat și tăierea accesului la indemnizația de hrană și vouchere de vacanță, alături de diminuarea altor sporuri, ca factori care au contribuit la "gradul de nemulțumire uriaș" al angajaților din Sănătate și Asistență Socială.
Sprijinul pentru grevă este semnificativ. La nivel național, s-au strâns 48.700 de semnături pentru declanșarea protestelor. În județul Constanța, peste 75% dintre membrii de sindicat din unitățile sanitare au semnat pentru aderarea la grevă, alături de mulți angajați nesindicalizați sau membri ai altor sindicate. Un aspect notabil, semnalat de Cristina Rădulescu, este și susținerea primită din partea pacienților, unii dintre ei exprimându-și dorința de a semna petițiile. Federația SANITAS a notificat 523 de unități sanitare, însă serviciile de ambulanță nu pot participa la grevă, conform legislației în vigoare, iar în alte câteva zeci de unități nu există sindicat.
**De ce contează**
Această grevă generală în sănătate are implicații profunde pentru întreaga societate românească. Pe termen scurt, va afecta direct pacienții cronici, deși urgențele medicale vor fi asigurate, conform legii. Pe termen lung, continuarea subfinanțării și a politicilor de salarizare neadecvate riscă să agraveze exodul personalului medical și să compromită calitatea serviciilor de sănătate publică. Lipsa unui dialog social autentic, criticată de Roxana Dumitrescu, subminează încrederea în instituțiile statului și demonstrează dificultatea Guvernului de a gestiona reformele asumate prin PNRR într-o manieră echitabilă. Este o problemă de securitate națională, având în vedere impactul asupra sănătății publice.
În ciuda asigurărilor că viețile pacienților nu vor fi puse în pericol, Iulian Pope a admis că "vor avea de suferit pacienții cronici, din păcate", deoarece activitatea medicală va fi redusă. Sindicaliștii fac apel la Parlamentul României să nu voteze legea salarizării unitare în forma actuală, cerând aleșilor să acționeze în interesul cetățenilor, nu doar pentru îndeplinirea jaloanelor. Situația subliniază tensiunile dintre Guvern și sindicate, cu consecințe directe asupra stabilității sistemului medical. Rămâne de văzut dacă presiunea grevei va determina modificări substanțiale ale proiectului de lege și o reluare a dialogului social constructiv, esențial pentru un sistem de sănătate funcțional și echitabil pentru toți.
Lipsa de personal și condițiile de muncă precare rămân provocări majore pentru sistemul medical românesc, care necesită soluții pe termen lung, nu doar paliative.