Efort accelerat de eficientizare și restructurare
Guvernul României a decis joi, 16 iulie 2026, ca Secretariatul General al Guvernului (SGG) să centralizeze, în termen de 10 zile, date esențiale privind instituțiile și companiile de stat. Această inițiativă, un prim pas în cadrul reformelor administrative, urmărește să ofere Executivului o imagine clară asupra organizării, numărului de posturi și situației financiare a entităților publice, conform documentului aprobat de Guvern. „Pentru evitarea solicitărilor administrative paralele și pentru accelerarea reformelor, se propune instituirea unui mecanism unitar de colectare, verificare și centralizare a datelor relevante privind situația întreprinderilor publice și a instituțiilor publice”, se specifică în actul normativ citat de Digi24 și HotNews.
Datele vor fi colectate de la Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, într-un efort de a consolida informațiile dispersate. Această centralizare este fundamentală pentru implementarea măsurilor de reorganizare a instituțiilor publice și de reducere a numărului de companii de stat care sunt fie fără activitate, fie au mai puțin de cinci angajați, fie sunt neprofitabile. Inițiativa vine în contextul în care termenele prevăzute de Legea nr. 48/2025 și Legea nr. 296/2023 au fost depășite, iar implementarea reformelor s-a realizat neuniform la nivelul autorităților și întreprinderilor vizate, fără o situație centralizată la nivel guvernamental, după cum a recunoscut Executivul însuși.
Legea nr. 48/2025 vizează specific reducerea numărului de întreprinderi publice ineficiente, în timp ce Legea nr. 296/2023 impune reorganizarea, comasarea, transferul sau desființarea instituțiilor publice supradimensionate sau cu activități suprapuse. Obiectivul principal al Legii 296/2023 este reducerea cheltuielilor de personal și de funcționare cu cel puțin 15%. Această întârziere în implementare a generat presiuni suplimentare pentru Guvern, mai ales în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
După centralizarea datelor de către SGG în termenul de 10 zile, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 din PNRR, care se axează pe eficientizarea sectorului public, va interveni. Acesta, cu sprijinul SGG, va analiza suprapunerile de activitate și va propune măsuri concrete de restructurare. În termen de 15 zile de la finalizarea centralizării, Comitetul va prezenta Guvernului un calendar detaliat al etapelor următoare, un angajament subliniat de Mediafax. Acest proces este crucial pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR și pentru accesarea fondurilor europene aferente.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă adesea cu un sector public supradimensionat și cu o eficiență redusă, o problemă semnalată de rapoartele Comisiei Europene din 2023. De exemplu, în țări precum Estonia sau Irlanda, digitalizarea și o structură administrativă mai suplă au condus la costuri operaționale semnificativ mai mici per capita. Lipsa unei viziuni unitare și a unei baze de date consolidate a fost constant o piedică în calea reformelor structurale în România, perpetuând ineficiența și risipa de resurse publice. Această nouă inițiativă guvernamentală încearcă să remedieze această deficiență istorică.
Experți în administrație publică, cum ar fi profesorul universitar Dr. Andrei Popescu de la SNSPA, au atras atenția în 2024 asupra necesității unei abordări sistemice, nu fragmentate, în reforma administrativă. El a subliniat că „fără o radiografie completă și precisă a aparatului de stat, orice tentativă de reformă riscă să fie superficială și ineficientă”. Criticii actualei abordări guvernamentale susțin că termenele scurte impuse (10 zile pentru centralizare și 15 zile pentru calendarul de restructurare) ar putea duce la o analiză superficială, compromițând calitatea deciziilor. Pe de altă parte, Guvernul argumentează că aceste termene sunt necesare pentru a compensa întârzierile anterioare și pentru a demonstra angajamentul față de PNRR.
Un aspect adesea neglijat în discuțiile despre restructurare este impactul asupra angajaților. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, sectorul public românesc număra peste 1,2 milioane de angajați, o cifră care a fluctuat puțin în ultimii ani. Orice reducere de personal sau comasare de instituții va avea un impact direct asupra acestor oameni, generând incertitudine și, potențial, rezistență. Este esențial ca Guvernul să comunice transparent și să ofere programe de reconversie profesională sau compensații pentru a minimiza efectele sociale negative ale acestor reforme. De asemenea, trebuie evitate practicile din trecut, în care restructurările au dus la crearea de noi posturi în alte departamente, anulând efectul de reducere a cheltuielilor.
În concluzie, demararea centralizării datelor de către SGG reprezintă un pas concret, deși tardiv, în direcția eficientizării administrației publice românești. Succesul acestei inițiative depinde nu doar de celeritatea colectării datelor, ci și de rigoarea analizei ulterioare și de voința politică de a implementa măsuri curajoase, chiar și cele impopulare. Monitorizarea atentă a implementării Legilor 48/2025 și 296/2023, alături de angajamentele PNRR, va fi crucială. Rămâne de văzut dacă mecanismul propus va reuși să depășească inerția administrativă și să producă o reformă substanțială și durabilă, sau dacă va fi doar o altă tentativă eșuată de reorganizare.
Transparența și implicarea societății civile în etapele următoare sunt esențiale pentru a asigura legitimitatea și eficacitatea reformelor.