Capitala, un pericol pentru vizitatorii străini
Peste 200 de proprietăți de tip Airbnb și Booking.com din București sunt listate ilegal în clădiri cu risc seismic maxim (RS1), expunând turiștii străini unui pericol semnificativ. Această situație a fost scoasă la iveală de o investigație a publicației The Guardian, bazată pe date analizate de organizația Re:Rise la sfârșitul lunii mai 2026.
Potrivit raportului, cel puțin 207 proprietăți turistice, având o capacitate de găzduire de peste 1.000 de oaspeți pe noapte, operează în mod ilegal. Dintre acestea, 116 anunțuri apar pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar alte 44 sunt listate simultan pe ambele platforme. Toate aceste cazări se află în imobile clasificate RS1, adică în categoria cu cel mai ridicat risc de prăbușire în cazul unui cutremur major. „Clădirea arăta îngrozitor din exterior”, a declarat Ana Todor pentru The Guardian, o turistă care a rezervat fără să știe două sejururi în astfel de imobile, subliniind lipsa de informare a vizitatorilor.
Bucureștiul este recunoscut drept cea mai expusă capitală seismică din Uniunea Europeană. Un cutremur similar celui din 1977, care a provocat moartea a peste 1.500 de oameni și a dărâmat 32 de clădiri, este considerat inevitabil de către experți. O evaluare din 2022 estima că un seism major ar putea avaria grav aproximativ 23.000 de clădiri și ar putea duce la circa 6.500 de decese și 16.000 de răniți grav.
Legislația românească, în vigoare din 2024, interzice explicit închirierea, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, a locuințelor situate în clădiri clasificate RS1. În Capitală, există cel puțin 404 astfel de imobile, unde orice formă de închiriere este ilegală. Amenzile pentru încălcarea acestei legi variază între 1.000 și 2.000 de euro. Cu toate acestea, doar o fracțiune din fondul imobiliar al orașului a fost evaluată oficial, iar experții estimează că numărul real al locuințelor nesigure este considerabil mai mare.
Atât Airbnb, cât și Booking.com nu solicită gazdelor să declare starea structurală a clădirilor. Un purtător de cuvânt al Airbnb a menționat că firma „investighează” cazurile semnalate, în timp ce Booking.com a declarat că gazdele au obligația de a respecta legile locale. Această lipsă de responsabilitate din partea platformelor este criticată de Matei Sumbasacu, fondatorul Re:Rise, care afirmă că responsabilitatea este constant „pasată” între instituții și operatorii online.
Pentru a avertiza turiștii, organizația Re:Rise a inițiat o campanie prin care lipește autocolante cu coduri QR pe cutiile de chei ale apartamentelor din clădirile RS1. Aceste coduri direcționează turiștii către informații detaliate despre riscul seismic real al clădirii. Deși legea impune existența unui „punct roșu” la intrarea în clădirile cu risc seismic, acest aviz este redactat exclusiv în limba română, devenind astfel ineficient pentru vizitatorii străini.
Primăria Capitalei a comunicat că Poliția Locală efectuează verificări doar în baza plângerilor primite. Instituția a trimis aproximativ 3.000 de notificări proprietarilor din clădirile RS1 și a solicitat Ministerului Turismului să includă prevederile acestei legi în procesul de autorizare a unităților de cazare. Această abordare reactivă contrastează cu necesitatea unei acțiuni proactive și preventive, având în vedere că Bucureștiul a atras peste 2 milioane de vizitatori în 2025, fiind orașul cu cel mai mare număr de turiști din țară.
Contextul istoric al problemei consolidărilor este unul complex. Lucrările de consolidare inițiate după cutremurul din 1977 au fost sistate de regimul Ceaușescu, fondurile fiind redirecționate către proiecte precum Casa Poporului. De la adoptarea legii consolidărilor în 1994, doar 35 de clădiri au fost consolidate, un număr infim comparativ cu cele peste 400 de imobile clasificate cu risc seismic maxim.
De ce contează
Această situație nu este doar o problemă de nerespectare a legii, ci o amenințare directă la siguranța miilor de turiști care vizitează anual Bucureștiul. Imaginea României ca destinație turistică este grav afectată de lipsa de transparență și de ineficiența autorităților în aplicarea legii. Implicațiile sunt semnificative: pe lângă riscul uman, există și un risc reputațional major, care poate descuraja turismul și investițiile pe termen lung. Asigurarea siguranței vizitatorilor este fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a Capitalei.
Ce urmează Presiunea publică și atenția internațională, precum cea generată de articolul The Guardian, ar putea forța autoritățile române și platformele de închiriere să acționeze mai decisiv. Este esențială o colaborare mai strânsă între Primăria Capitalei, Ministerul Turismului și platformele de tip Airbnb și Booking.com pentru a implementa un sistem de verificare eficient și pentru a sancționa cu fermitate proprietarii care încalcă legea. De asemenea, campaniile de informare multilingve pentru turiști sunt cruciale pentru a preveni viitoare incidente.
Rămâne de văzut dacă aceste dezvăluiri vor genera schimbări concrete sau dacă responsabilitatea va continua să fie pasată între diverse entități.