Turiști cazați în clădiri cu risc seismic din București, avertizați

O investigație recentă, citată de The Guardian, arată că sute de proprietăți turistice din București, listate pe platforme precum Airbnb și Booking.com, se află în clădiri clasificate cu risc seismic ridicat (RS1), deși legislația românească interzice închirierea acestora. Potrivit analizei, aceste imobile ar putea găzdui peste 1.000 de turiști pe noapte, expunându-i unui pericol iminent în cazul unui cutremur major. „Experții cred că un alt astfel de cutremur este inevitabil”, notează publicația britanică, subliniind gravitatea situației.

Analiza, realizată cu date furnizate de organizația Re:Rise, o inițiativă dedicată reducerii riscului seismic în România, a identificat la sfârșitul lunii mai 2026 un număr de 207 proprietăți turistice situate în clădiri încadrate în clasa RS1. Dintre acestea, 116 erau listate pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar alte 44 apăreau simultan pe ambele platforme. The Guardian precizează că acesta este doar numărul cazurilor pentru care adresele au putut fi confirmate, sugerând că cifra reală ar putea fi considerabil mai mare. Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al Re:Rise, a declarat pentru The Guardian că eforturile organizației de a avertiza platformele au fost întâmpinate cu refuz, acestora spunându-li-se că responsabilitatea aparține proprietarilor, nu platformelor.

Legea adoptată în 2024 în România interzice explicit închirierea, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, a locuințelor aflate în clădiri încadrate în clasa RS1. În București, există cel puțin 404 astfel de imobile, iar încălcarea acestei legi poate atrage amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro. Clasa RS1 este rezervată clădirilor considerate a fi vulnerabile la prăbușire în cazul unui seism puternic. Cu toate acestea, investigația a relevat că doar două dintre anunțurile verificate menționau existența riscului seismic, și chiar și acelea încercau să-l minimalizeze, conform The Guardian.

Situația este agravată de faptul că platformele Airbnb și Booking.com nu solicită gazdelor să specifice dacă apartamentele sunt situate în clădiri cu risc seismic. Acest lucru contravine necesității de informare a turiștilor, mulți dintre ei nefiind conștienți de riscurile la care se expun. Publicația britanică a prezentat cazul unei femei care, în 2025, a rezervat două apartamente prin Airbnb fără a ști că se aflau în clădiri RS1. „Când am ajuns acolo, clădirea arăta îngrozitor din exterior și nu mi-a dat deloc un sentiment bun”, a povestit aceasta, subliniind importanța unei informări transparente. Ulterior, după ce a aflat despre riscul seismic din București, a început să verifice mult mai atent clădirile și zonele înainte de a face o rezervare.

Printre exemplele concrete citate de The Guardian se numără un apartament cu două dormitoare din zona Pieței Universității, închiriat cu aproximativ 100 de euro pe noapte și destinat unui grup de până la șase persoane, situat într-o clădire RS1. De asemenea, un utilizator cu statut de „superhost” avea 25 de proprietăți listate pe Airbnb, dintre care cel puțin șase erau în clădiri încadrate în clasa RS1. Aceasta demonstrează nu doar o ignorare a legii, ci și o exploatare a sistemului de către unii proprietari.

Confruntați cu lipsa de reacție din partea platformelor, voluntarii Re:Rise au inițiat o acțiune directă, lipind autocolante pe cutiile în care sunt păstrate cheile apartamentelor. Aceste autocolante conțin un cod QR care redirecționează turiștii către o pagină web unde pot verifica dacă urmează să se cazeze într-o clădire cu risc seismic ridicat. Această inițiativă, deși lăudabilă, arată deficiențele sistemice în aplicarea legii și în responsabilitatea actorilor implicați.

Primăria Capitalei a declarat pentru The Guardian că Poliția Locală efectuează verificări în urma sesizărilor și că aproximativ 3.000 de notificări au fost trimise proprietarilor clădirilor RS1. Pe de altă parte, Airbnb a transmis că investighează situația și că siguranța utilizatorilor este o prioritate, în timp ce Booking.com a precizat că proprietarii trebuie să respecte legislația locală și că autoritățile pot semnala anunțurile considerate problematice. Aceste răspunsuri, deși afirmă intenții bune, nu par să fi condus la o eliminare eficientă a anunțurilor ilegale până în prezent.

Bucureștiul este recunoscut drept capitala europeană cu cea mai mare vulnerabilitate seismică, o realitate istorică tragică fiind cutremurul din 1977, care a provocat 1.578 de decese și prăbușirea a 32 de clădiri în mai puțin de un minut. O evaluare din 2022 a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență a estimat că un cutremur major ar putea avaria grav aproximativ 23.000 de clădiri, provocând 6.500 de decese și aproximativ 16.000 de răniți grav. Un studiu din 2025 al Fundației Comunitare București, prin programul Bucureștiul Pregătit, a relevat că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că orașul nu este pregătit pentru un seism major, iar aproape jumătate nu au luat măsuri de protecție, evidențiind o percepție generală a vulnerabilității și o lipsă de acțiune la nivel individual și colectiv.

De ce contează

Această situație este critică nu doar pentru siguranța turiștilor, ci și pentru imaginea României ca destinație turistică sigură. Ignorarea legii și lipsa de responsabilitate a platformelor de cazare și a proprietarilor subminează încrederea publică și expun vieți la riscuri inacceptabile. Pentru locuitorii Bucureștiului, prezența acestor clădiri periculoase pe piața turistică este o reamintire constantă a vulnerabilității urbane și a lentorii autorităților în rezolvarea problemei consolidărilor. O intervenție fermă este necesară pentru a proteja atât cetățenii, cât și reputația Capitalei.

Viitorul acestei probleme depinde de o colaborare mai eficientă între autoritățile locale, platformele de rezervări și organizațiile civice. Primăria Capitalei trebuie să intensifice verificările și să aplice sancțiuni, nu doar să trimită notificări. Platformele, la rândul lor, ar trebui să implementeze mecanisme de verificare a conformității legale a proprietăților listate, pentru a se asigura că respectă legislația locală și nu facilitează activități ilegale și periculoase.

Rămâne de văzut dacă presiunea publică și atenția internațională, precum cea generată de articolul din The Guardian, vor determina o schimbare reală și rapidă în modul în care este gestionat riscul seismic în București, o problemă vitală pentru siguranța a mii de oameni.