AUR semnează acord cu sindicatele privind Legea salarizării

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

AUR a semnat un acord de colaborare cu principalele confederații sindicale pentru a corecta proiectul Legii salarizării unitare, criticând lipsa de consultare și inechitățile actuale. Partidul a declarat că nu va susține forma propusă a legii, poziție împărtășită și de PSD, care a invocat nemulțumirile generale din sistemul bugetar și lipsa de transparență a Guvernului. Această alianță a opoziției și a sindicatelor pune sub semnul întrebării adoptarea unei reforme cheie din PNRR.

EN

Brief

AUR has signed a collaboration agreement with major trade unions to amend the unitary wage law, criticizing the current draft's lack of consultation and inherent inequalities. The party stated it will not support the proposed version, a stance echoed by PSD, citing widespread dissatisfaction within the public sector and government's lack of transparency. This alliance between the opposition and unions casts doubt on the adoption of a key PNRR reform.

AUR semnează acord cu sindicatele privind Legea salarizării
Sursa foto: gandul.ro

Opoziția se raliază împotriva proiectului guvernamental

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat, miercuri, 15 iulie 2026, încheierea unui acord de colaborare și consultare pe termen mediu și lung cu principalele confederații sindicale din România, vizând procesul de elaborare și corectare a Legii salarizării unitare din sectorul public. Această inițiativă vine în contextul în care proiectul actual de lege, un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este vehement contestat atât de sindicate, cât și de partide politice, inclusiv Partidul Social Democrat (PSD).

Întâlnirea, care a avut loc la Parlament la solicitarea organizațiilor sindicale, a reunit reprezentanți ai Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA”, ai Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția, ai Confederației Sindicatelor Democratice din România și ai Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN. Scopul declarat a fost deschiderea unui dialog instituțional transparent și consultarea directă a celor peste 1,3 milioane de lucrători din sistemul bugetar afectați de viitoarele modificări legislative, potrivit unui comunicat oficial al AUR. Senatorul AUR Niculina Stelea a subliniat că „AUR dorește o Lege a salarizării unitare care să răsplătească munca și să reducă decalajele din sistemul public. Oamenii care țin în spate România (medici, profesori, polițiști) să fie corect plătiți și să nu mai avem favoritisme și categorii de speciali.”

Principala cerere a confederațiilor sindicale a fost ca actualul proiect al Legii salarizării unitare să nu fie susținut în Parlament fără consultări reale cu reprezentanții tuturor categoriilor profesionale. AUR și-a asumat public acest angajament, declarând că nu va susține o lege care nu beneficiază de o consultare autentică și care riscă să afecteze veniturile a sute de mii de salariați. Vicepreședintele AUR, deputatul Ramona Ioana Bruynseels, a adăugat că „AUR nu are cum să gireze pentru un proiect al legii salarizării unitare, care are impact asupra a peste 1.300.000 de oameni din România, în contextul în care acest proiect, în forma actuală, adâncește inechitățile și creează tensiune socială.” Ea a criticat lipsa dialogului social adecvat și adoptarea „pe repede înainte” a proiectului, sub presiunea jaloanelor din PNRR.

Această poziție a AUR se aliniază, parțial, cu cea a PSD. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat anterior că social-democrații nu vor vota legea salarizării unitare, argumentând că proiectul nemulțumește numeroase categorii profesionale – profesori, medici, personal din apărare și ordine publică, agricultură, administrația locală și centrală. Mai mult, Grindeanu a declarat, luni, la România TV, că PSD nu a primit proiectul de lege de la Guvern, în ciuda unei solicitări trimise către ministrul Pîslaru și Bolojan încă din 5 mai. Această situație subliniază o criză de comunicare și transparență în procesul legislativ, mai ales având în vedere că Legea salarizării unitare reprezintă o reformă crucială pentru administrația publică și un angajament asumat de România în fața Comisiei Europene pentru atragerea fondurilor din PNRR.

Contextul actual al crizei bugetare și al deficitului major, menționat de Ramona Ioana Bruynseels, complică și mai mult situația, deoarece o lege a salarizării justificată prin prisma deficitului ar putea genera și mai multe nemulțumiri. Experiența anterioară a României cu legi ale salarizării, precum Legea 153/2017, a demonstrat dificultățile implementării unui sistem unitar și echitabil. Acea lege, deși a încercat să elimine inechitățile, a generat la rândul ei noi discrepanțe și a fost aplicată eșalonat, lăsând multe categorii profesionale cu salarii înghețate sau ajustate insuficient, în special în sectorul educației și sănătății. Comparativ cu statele membre UE, unde sistemele de salarizare publică sunt adesea rezultatul unor negocieri tripartite solide între guvern, sindicate și patronate, abordarea României pare să sufere de un deficit de dialog social, așa cum au semnalat și sindicatele.

Alianța pentru Unirea Românilor face apel și la celelalte formațiuni politice parlamentare să deschidă un dialog real cu reprezentanții confederațiilor sindicale și să contribuie la elaborarea unei Legi a salarizării unitare care să răspundă intereselor angajaților și interesului public. Această invitație la un front comun al opoziției împotriva proiectului guvernamental indică o potențială blocare a legii în Parlament, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative asupra reformelor din PNRR.

De ce contează

Această dispută politică și sindicală privind Legea salarizării unitare este esențială pentru stabilitatea socială și economică a României. Adoptarea unei legi fără consultare reală ar putea adânci inechitățile salariale, generând greve și proteste în sectoare vitale precum sănătatea și educația. De asemenea, nerespectarea jalonului din PNRR ar putea duce la blocarea fondurilor europene, esențiale pentru dezvoltarea țării. Pentru cetățeni, o lege corectă înseamnă salarii decente și predictibile pentru angajații publici, ceea ce se traduce printr-o calitate mai bună a serviciilor publice.

În absența unui consens politic și social, viitorul Legii salarizării unitare rămâne incert. Guvernul se confruntă cu presiunea de a respecta jaloanele PNRR, dar și cu opoziția fermă a sindicatelor și a partidelor parlamentare. Rămâne de văzut dacă apelul AUR la un dialog extins va fi auzit și dacă Executivul va accepta renegocierea proiectului. În caz contrar, România riscă să se confrunte cu o nouă rundă de tensiuni sociale și cu posibile întârzieri în accesarea fondurilor europene, într-un moment în care stabilitatea economică este fragilă.

Soluția optimă ar implica o abordare transparentă și incluzivă, care să echilibreze necesitățile bugetare cu așteptările legitime ale angajaților publici.