Incidentul din 2021 ajunge în fața instanței
Europarlamentara Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la aproape cinci ani de la incidentul din decembrie 2021, în care o echipă a televiziunii publice italiene RAI a acuzat că a fost sechestrată. Alături de ea, a fost trimis în judecată și fostul său soț, Silvestru Șoșoacă, acuzat de fapte similare, la care se adaugă și violențe fizice. Conform comunicatului transmis joi, 16 iulie 2026, de Ministerul Public, rechizitoriul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.
Potrivit anchetatorilor, Diana Șoșoacă, senator al României la acea dată, este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Fostul său soț, Silvestru Șoșoacă, este trimis în judecată pentru aceleași patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, precum și pentru o infracțiune de lovire sau alte violențe. Procurorii susțin că, în data de 10 decembrie 2021, patru persoane – trei persoane vătămate și un martor – au fost împiedicate să părăsească cabinetul de avocatură al inculpatei din București, unde fuseseră invitate pentru realizarea unui interviu. Infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal se poate pedepsi, conform Codului Penal, cu închisoare de la unu la șapte ani.
Conflictul ar fi izbucnit după ce jurnalista Lucia Goracci de la Rai Uno a adresat întrebări care au nemulțumit-o pe Diana Șoșoacă, pe atunci senatoare. Anchetatorii afirmă că măsura de a nu le permite jurnaliștilor să plece nu a avut legătură cu vreo infracțiune comisă de aceștia. Mai mult, procurorii subliniază că Silvestru Șoșoacă ar fi exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și a brațului și smulgându-i masca sanitară de pe față. Acest detaliu a fost confirmat și de plângerea depusă de Lucia Goracci la Poliție, în care a relatat că soțul senatoarei a mușcat-o de mână și a agresat-o fizic.
Incidentul a atras o amplă acoperire mediatică, inclusiv în presa internațională. Cotidianul italian La Stampa a relatat atunci că jurnalista a fost „sechestrată cu echipa Rai în România, după intervievarea senatoarei anti-vaccinare Diana Iovanovici Șoșoacă”. Publicația menționa că, după întrebările privind gestionarea pandemiei și situația din spitale, echipa a fost blocată în birou și a fost eliberată după opt ore, grație intervenției ambasadei italiene. În imaginile difuzate ulterior de RAI, jurnalista Lucia Goracci poate fi auzită strigând în engleză „Asta e răpire” și „Voi nu ne protejați! Suntem jurnaliști!”, în timp ce Diana Șoșoacă le cerea polițiștilor „Dați-o afară” și afirma „Nu dau doi bani că sunteți presa”.
Pe parcursul anchetei, Parchetul General a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, cerere care a fost aprobată de eurodeputați. Deși la momentul faptelor Diana Șoșoacă beneficia de imunitate parlamentară în calitate de senator, procurorii au precizat că aceasta viza exclusiv voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Ministerul Public a subliniat că parlamentarii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte fără legătură cu activitatea parlamentară, un principiu fundamental al statului de drept, care asigură că nimeni nu este mai presus de lege, indiferent de funcția publică deținută.
Diana Șoșoacă a respins în repetate rânduri acuzațiile formulate de procurori, susținând că dosarul reprezintă „o încercare jalnică” de intimidare. În septembrie 2025, europarlamentara a declarat: „Ameninţările voastre nu mă sperie! Nu o să mă aduceţi în cătuşe, pentru că nu am furat, nu am minţit şi nu am trădat România”. Această poziție contrastează cu probele și acuzațiile aduse de procurori, care indică o lipsire de libertate generată de nemulțumirea față de întrebările jurnalistice, nu de o infracțiune comisă de jurnaliști, așa cum ar fi putut sugera apărarea.
Cazul Șoșoacă este un exemplu de cum un incident izolat poate escalada și ajunge în atenția justiției la nivel înalt, implicând chiar și instituții europene. În România, cazurile de agresiune sau intimidare a presei, deși nu sunt o normă, ridică semne de întrebare asupra libertății de expresie și a siguranței jurnaliștilor. Potrivit unui raport al Centrului pentru Jurnalism Independent din 2023, numărul incidentelor de intimidare a presei a crescut cu 15% față de anul precedent, subliniind o vulnerabilitate a profesiei. Comparația cu alte state membre ale Uniunii Europene, precum Suedia sau Finlanda, unde libertatea presei este la cote înalte conform clasamentului Reporteri Fără Frontiere din 2024, arată că România mai are de parcurs un drum lung în asigurarea unui mediu de lucru sigur și nepărtinitor pentru jurnaliști.
De ce contează
Acest proces este important nu doar pentru implicarea unei figuri publice de calibru european, ci și pentru mesajul pe care îl transmite cu privire la libertatea presei și la respectarea legii. Trimiterea în judecată a unui europarlamentar pentru fapte care nu țin de exercitarea mandatului său subliniază că imunitatea nu este o scuză pentru încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea individuală și siguranța jurnaliștilor. Deznodământul acestui caz va stabili un precedent important pentru modul în care justiția română tratează acuzațiile de agresiune împotriva presei și va influența percepția publică asupra integrității politicienilor și a independenței sistemului judiciar.
Următoarea etapă a procesului penal este judecarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde magistrații vor analiza probele prezentate de procurori și de apărarea inculpaților. Este esențial de reținut că această etapă reprezintă finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, conform Codului de procedură penală. Rămâne de văzut cum va evolua procesul și care va fi verdictul instanței supreme, având în vedere complexitatea acuzațiilor și statutul public al persoanelor implicate.
Cazul va fi, fără îndoială, monitorizat îndeaproape de organizațiile de presă și de publicul larg, dornici să vadă cum se face dreptate într-un caz care a stârnit atâtea controverse.