Nemulțumiri majore privind veniturile medicilor și asistenților
Sistemul medical românesc este, din nou, în pragul unei crize, după ce Federația Sanitas a anunțat o grevă de avertisment de două ore, programată pentru marți, 21 iulie 2026, între orele 10:00 și 12:00. Acțiunea sindicală, ce va afecta toate spitalele din țară, vine ca răspuns la profundele nemulțumiri generate de proiectul noii Legi a Salarizării. Potrivit Sanitas, aproximativ 1.700 de lei ar putea pierde un medic cu 39 de ani vechime, o situație considerată inacceptabilă de către personalul medical, conform declarațiilor sindicaliștilor.
Această grevă de avertisment este doar un prim pas, urmând ca, în lipsa unor soluții concrete din partea Guvernului, să fie declanșată o grevă generală pe termen nelimitat. Principala preocupare a sindicatelor, așa cum a explicat președintele Sanitas, Leonard Bărăscu, este legată de scăderea veniturilor personalului medical, în special a celor cu vechime mare. „Cu 39 de ani de muncă în spate, voi pierde 1.700 de lei”, a declarat un medic chirurg, citat de sindicat, exemplificând impactul negativ al noii legi. Această reducere salarială ar afecta în mod disproporționat experiența și dedicarea acumulate pe parcursul deceniilor de activitate în sistemul sanitar public.
Proiectul noii Legi a Salarizării, aflat în dezbatere publică, propune o nouă grilă de salarizare care, deși ar putea aduce ajustări pozitive pentru anumite categorii, pare să penalizeze vechimea și sporurile deja câștigate. Conform analizei Sanitas, personalul medical cu vechime ar urma să piardă sume semnificative din veniturile lunare. De exemplu, un medic primar cu grad maxim și peste 20 de ani vechime ar putea înregistra o diminuare a salariului net cu sute de lei, în timp ce asistenții medicali principali, cu vechime similară, ar putea vedea, de asemenea, o scădere a veniturilor. Aceste cifre contrazic promisiunile anterioare ale autorităților privind o creștere generală a veniturilor în sistemul public, așa cum au subliniat reprezentanții sindicatelor.
Un aspect crucial al nemulțumirilor îl reprezintă modul de calcul al sporurilor și al indemnizațiilor pentru condiții de muncă, care ar urma să fie plafonate sau recalculate într-un mod nefavorabil. În prezent, sporurile pot ajunge până la 75% din salariul de bază pentru anumite specialități sau condiții de muncă, însă noua lege ar putea reduce semnificativ acest procent. Această modificare ar anula practic eforturile depuse de personalul medical în medii de risc sau cu un volum mare de muncă, cum ar fi secțiile de ATI sau UPU, unde personalul este deja subdimensionat, conform datelor Ministerului Sănătății din 2024, care arătau un deficit de personal de peste 15% în anumite zone critice.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, salariile medicilor români rămân în continuare sub media europeană, chiar și după creșterile salariale din anii 2018-2020. Potrivit Eurostat, în 2023, România aloca un procent din PIB pentru sănătate semnificativ mai mic decât media UE, ceea ce se reflectă direct în finanțarea personalului. O lege a salarizării care reduce veniturile, chiar și parțial, ar putea accentua exodul medicilor, o problemă cronică a sistemului sanitar românesc, care a dus la plecarea a peste 15.000 de medici în ultimii 15 ani, conform Colegiului Medicilor din România (CMR).
În replică la acuzațiile sindicatelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, responsabil de elaborarea proiectului, a transmis că noua lege își propune o echilibrare a grilelor salariale și o creștere a transparenței. Surse din cadrul ministerului, citate de HotNews, au declarat că „nu se intenționează o scădere a salariilor, ci o reașezare a sistemului, cu accent pe performanță și pe reducerea discrepanțelor”. Cu toate acestea, sindicaliștii susțin că promisiunile nu se regăsesc în cifrele concrete din proiect și că dialogul social nu a fost suficient de transparent și eficient până în acest moment. Federația Sanitas a depus deja la Parlament și la Guvern o serie de amendamente, solicitând renegocierea prevederilor care afectează veniturile personalului medico-sanitar.
De ce contează
Această grevă de avertisment și eventuala grevă generală au implicații majore pentru pacienții din România, care se vor confrunta cu perturbări în accesul la serviciile medicale. Reducerea veniturilor personalului medical ar putea descuraja tinerii să aleagă o carieră în medicină și ar accelera plecarea specialiștilor experimentați peste hotare. Pe termen lung, acest lucru ar duce la o degradare și mai accentuată a calității actului medical în spitalele publice, punând în pericol sănătatea publică și siguranța pacienților. Stabilitatea și predictibilitatea veniturilor sunt esențiale pentru motivarea și retenția personalului medical, vital pentru funcționarea sistemului.
Situația actuală subliniază tensiunile persistente dintre Guvern și sindicatele din sănătate, tensiuni care au marcat adesea reformele legislative din ultimii ani. Rămâne de văzut dacă negocierile din perioada următoare vor reuși să detensioneze situația și să evite o grevă generală, cu implicații profunde asupra sistemului sanitar. Reprezentanții Sanitas au anunțat că, în cazul în care revendicările lor nu vor fi luate în considerare, acțiunile de protest vor escalada, culminând cu o grevă pe termen nelimitat, a cărei dată va fi stabilită ulterior.
Viitorul sistemului medical românesc depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a găsi soluții echitabile și sustenabile pentru personalul medical, recunoscând importanța vitală a acestuia.