Sanitas amenință cu greva generală națională
Luni, 20 iulie 2026, sute de spitale din București și din întreaga țară au fost paralizate parțial de o grevă de avertisment organizată de Federația Sanitas, cea mai mare organizație sindicală din sistemul sanitar. Acțiunea, care a durat între orele 09:00 și 11:00, a avut ca scop atragerea atenției asupra nemulțumirilor legate de noua lege a salarizării și de blocarea posturilor din sistemul public de sănătate. Iulian Pope, președintele Federației Sanitas, a declarat că noua variantă a legii salarizării este „mult mai rea decât cea din luna mai”, subliniind că principala solicitare a sindicaliștilor rămâne dialogul cu autoritățile, conform Digi24 și RFI.
La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, zeci de medici, asistenți medicali, infirmieri și brancardieri au întrerupt activitatea, afișând bannere cu mesaje precum „Stop umilirii cadrelor medicale” și „Faceți din sănătate o prioritate”. Un protestatar de la Floreasca a estimat că veniturile ar putea scădea cu aproximativ 2.000 de lei lunar, ajungând „sub limita existenței”, dacă legea salarizării nu este modificată. O infirmieră cu 36 de ani experiență a mărturisit că a primit 4.300 de lei luna aceasta, îngrijind 40-50 de pacienți pe tură cu o singură colegă, un volum de muncă epuizant și frustrant atât pentru personal, cât și pentru pacienți.
Nemulțumirile nu s-au limitat la capitală. La Timișoara, cadrele medicale de la Spitalul Județean, cel mai mare din vestul țării, au întrerupt activitatea. La Spitalul Județean de Urgențe Constanța, aproximativ 250 de cadre medicale au protestat, iar în Prahova, circa 600 de sindicaliști au participat la grevă, potrivit Agerpres, citat de Digi24. Dan Stroe, președintele SANITAS Prahova, a subliniat că demersul nu este îndreptat împotriva pacienților, ci împotriva unei legi care „nu face altceva decât scade salariile în sistemul de sănătate”.
Principala revendicare a sindicaliștilor este modificarea proiectului noii legi a salarizării unitare, despre care susțin că, în forma actuală, ar genera pierderi de venituri pentru o mare parte dintre angajații din sistem. Iulian Pope a explicat că noua variantă introduce noi articole care „încorsetează și mai tare acordarea drepturilor salariale” și conține prevederi contradictorii, acuzând autoritățile de lipsă de profesionalism în redactarea actului normativ. Sindicatele contestă în special sistemul propus pentru acordarea sporurilor, care nu mai sunt încadrate în funcție de condițiile de muncă, ci împărțite pe trei niveluri, cu limitări stricte ale procentului de angajați care pot beneficia de ele: cel mult 10% pentru nivelul 1 și maximum 20% pentru nivelurile 2 și 3. Acest sistem, spun sindicaliștii, va perpetua inechitățile salariale.
Pe lângă legea salarizării, sindicaliștii cer și deblocarea posturilor din sistemul medical. Președintele SANITAS Olt, Roxana Dumitrescu, a declarat că sistemul medical românesc are nevoie de aproximativ 30.000 de angajați pentru a acoperi deficitul actual de personal, o cifră alarmantă care subliniază criza forței de muncă. Un cadru medical de la Floreasca a confirmat exodul personalului către sectorul privat sau către alte țări europene, precum Belgia și Spania, din cauza condițiilor de muncă și a salarizării precare din România. Roxana Dumitrescu a comparat situația din România cu cea din alte țări europene, unde sporurile pentru zilele de sărbători legale sau weekenduri nu sunt mai mici de 100%, în timp ce Ministerul Muncii încearcă să introducă un spor de doar 10%, spre deosebire de Spania, Belgia sau Olanda, unde sporurile pot ajunge până la 250%.
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole (PSD), a recunoscut la RFI că sindicaliștii „au dreptate să fie nemulțumiți” și că revendicările lor trebuie analizate și integrate în proiect, în măsura în care bugetul permite. Acesta a menționat că ierarhizarea funcțiilor, o parte importantă a proiectului, a fost finalizată încă din 2024, în colaborare cu Banca Mondială și sindicatele, dar calendarul general de adoptare a legii, asumat prin PNRR, nu a fost respectat. Manole a subliniat că PSD are deschiderea pentru dialog, menționând cele 20 de ore de discuții în Parlament, desfășurate recent. Cu toate acestea, Iulian Pope a acuzat întreaga clasă politică, nu doar actualul Guvern interimar condus de Bolojan, pentru lipsa de dialog și pentru situația precară a sistemului sanitar, accentuând că principala vină a Guvernului este lipsa de comunicare cu partenerii sociali. El a cerut public ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, să prezinte propunerile formulate de minister în timpul negocierilor privind noua lege a salarizării.
Federația Sanitas a anunțat că, dacă revendicările nu vor fi soluționate în urma negocierilor, va declanșa greva generală începând cu 28 iulie. Sindicatele au solicitat medierea Președintelui României, Nicușor Dan, iar o întâlnire la Palatul Cotroceni ar putea avea loc chiar în cursul zilei de luni, 20 iulie. Iulian Pope a avertizat că o grevă generală ar avea consecințe mult mai ample decât greva de avertisment, ducând la amânarea intervențiilor chirurgicale și a consultațiilor programate, afectând semnificativ pacienții cronici. El a asigurat însă că urgențele vor fi tratate în continuare și că viața nimănui nu va fi pusă în pericol. Președintele Sanitas a respins afirmațiile conform cărora protestele ar fi doar acțiuni ale liderilor sindicali, insistând că nemulțumirea aparține întregului personal din sistemul public de sănătate și că este o grevă „pentru sistemul sanitar public din România, care va rămâne fără cea mai importantă resursă, și anume resursa umană”.
De ce contează
Aceste proteste sunt cruciale pentru viitorul sistemului medical românesc. Lipsa de personal, exodul medicilor și asistenților, și salariile considerate inechitabile amenință colapsul sistemului public de sănătate, așa cum a avertizat un cadru medical de la Floreasca. O lege a salarizării care nu rezolvă aceste probleme ar putea agrava criza, punând în pericol calitatea serviciilor medicale și accesul pacienților la îngrijire. Stabilitatea și eficiența sistemului de sănătate sunt piloni esențiali ai bunăstării sociale, iar incapacitatea de a atrage și reține personalul calificat are consecințe directe asupra sănătății publice și a economiei naționale. Eșecul dialogului social și lipsa unei soluții viabile ar putea duce la o grevă generală cu impact major asupra întregii societăți.
Federația Sanitas a notificat 523 de unități sanitare și a strâns 48.700 de semnături pentru grevă la nivel național, indicând un sprijin larg în rândul angajaților, inclusiv din rândul celor neafiliați sindical. Cu toate că serviciile de ambulanță nu pot participa la grevă din motive legale, amploarea protestului demonstrează o nemulțumire profundă. Următorul pas crucial este întâlnirea programată marți cu reprezentanții partidelor politice și, eventual, dialogul cu Administrația Prezidențială. Dacă negocierile din această săptămână nu vor aduce modificări semnificative proiectului de lege, greva generală anunțată pentru 28 iulie va deveni o realitate.
Într-o grevă generală anterioară din 2016, acțiunea a fost declarată ilegală de instanță după prima zi, ceea ce ar putea servi ca precedent, dar nu diminuează presiunea actuală asupra autorităților de a găsi o soluție rapidă și echitabilă.