Salarii înghețate și sporuri modificate generează proteste ample
Aproape 500 de spitale din București și din țară sunt afectate luni, 20 iulie 2026, de o grevă de avertisment organizată între orele 09:00 și 11:00 de angajații din sistemul sanitar. Protestul, declanșat de nemulțumirea față de prevederile proiectului noii legi a salarizării unitare, ar putea escalada într-o grevă generală pe 28 iulie, dacă revendicările sindicatelor nu vor fi soluționate. Președintele Federației Sanitas, Iulian Pope, a declarat că "nu s-au adus îmbunătățiri substanțiale astfel încât să găsim motive de amânare a acțiunilor de protest, motiv pentru care în continuare luni vom desfășura greva de avertisment".
Principala nemulțumire a sindicatelor, inclusiv Sanitas și Solidaritatea Sanitară, vizează "înghețarea" salariilor pentru o parte dintre angajați, prin acordarea unor sume compensatorii care nu reprezintă creșteri salariale efective. Liderul Sanitas, Iulian Pope, estimează că "undeva la jumătatea salariaților probabil vor avea salariile blocate și vor fi pe acele sume compensatorii". Mai mult, noul mod de acordare a sporurilor pentru condiții de muncă periculoase este puternic contestat. Sindicatele susțin că acestea nu vor mai fi acordate tuturor angajaților care lucrează în aceleași condiții, ci doar unui procent limitat din personalul fiecărei secții, variind între 10% și 20%. Prim-vicepreședintele Federației Solidaritatea Sanitară, Mihaela Zaharia, a avertizat că această măsură ar crea "diferențe între colegi care desfășoară aceeași activitate", dând exemplul unui angajat dintr-o secție ATI care ar putea primi sporul, în timp ce un coleg nu.
Alte puncte de divergență includ plata muncii prestate în zilele libere și de sărbătoare legală. Proiectul de lege prevede un spor de 30% pentru gărzile efectuate în aceste zile, o reducere semnificativă față de plata actuală, considerată inacceptabilă de Mihaela Zaharia, care a subliniat că "niciunul dintre medici nu va dori să fie plătit cu 30% în loc de 100%". Conform proiectului actualizat al legii salarizării, publicat de Ministerul Muncii, personalul din unitățile sanitare, medico-sociale și de asistență socială care lucrează în trei ture sau în sistemul de 12 ore cu 24 de ore ar primi un spor de 15% din salariul de bază, înlocuind sporul pentru munca de noapte. Orele lucrate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală ar fi plătite cu un tarif orar majorat cu 30%, fără timp liber compensatoriu.
În cazul medicilor, gărzile de urgență efectuate în afara programului normal de lucru vor fi remunerate diferit: tariful orar aferent salariului de bază pentru zilele lucrătoare și o majorare de 20% pentru weekend și sărbători legale. Gărzile de monitorizare ar urma să fie plătite la un nivel inferior. O altă modificare importantă este obligativitatea gărzilor necesare completării normei legale de muncă, iar pentru gărzile efectuate peste această limită, medicii ar încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial, fiind remunerați doar pentru activitatea desfășurată în linia de gardă. Proiectul propune, de asemenea, sporuri pentru condiții deosebit de periculoase (până la 50% pentru nivelul I, 30% pentru nivelul II), condiții periculoase (până la 15%) și condiții grele de muncă (5%). Personalul medical din localități izolate sau greu accesibile ar putea beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază, iar prevederi similare sunt incluse și pentru sistemul de asistență socială, inclusiv asistenții maternali profesioniști.
Nemulțumirile față de proiectul legii salarizării nu se limitează doar la sistemul sanitar, ci se extind și la educație, administrația publică și instituțiile autofinanțate, cum ar fi Administrația Națională "Apele Române". Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat, prin vocea deputatului Florin Manole, fost ministru al Muncii, că va propune amendamente la proiectul de lege, bazate pe consultările cu sindicatele și cu cei direct afectați. Manole a subliniat că "există dubii, există nemulțumiri, există semne de întrebare legitime" și că angajații cer garanții că nicio "ordonanță trenuleț" nu va suspenda plățile compensatorii, evitând astfel pierderea de venituri.
O propunere cheie a PSD este ca valoarea de referință utilizată în lege să fie cel puțin egală cu salariul minim pe economie, argumentând că "nimeni nu trebuie să câștige mai puțin decât salariul minim pe economie". Deputatul a menționat, de asemenea, situația indemnizațiilor pentru elevii și cursanții din învățământul militar și de ordine publică, a căror reducere în proiectul actualizat este considerată contraproductivă pentru recrutarea personalului. O altă preocupare majoră este discrepanța salarială dintre administrația centrală și structurile teritoriale, unde diferențele sunt "foarte mari". Reprezentanții "Apele Române" au avertizat că nivelul actual al salarizării riscă să ducă la plecarea specialiștilor către sectorul privat.
Guvernul, pe de altă parte, încearcă să finalizeze legea salarizării până la termenul prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Florin Manole a precizat că PSD nu elaborează propriile amendamente, ci "preluăm amendamente de la oamenii cărora această lege li se adresează", sperând ca propunerile să fie analizate de toate partidele parlamentare. El a accentuat că "Comisia Europeană ne-a cerut mai multă echitate în sistem și să facem ordine în domeniul salarizării. Nu a cerut niciun moment să scadă veniturile vreunora dintre oameni", indicând că obiectivele asumate prin PNRR pot fi îndeplinite fără diminuarea veniturilor angajaților.
De ce contează
Această grevă și dezbaterea intensă din jurul noii legi a salarizării unitare au implicații profunde pentru stabilitatea sistemului sanitar și a serviciilor publice în general. Blocarea salariilor și modificările sporurilor ar putea demotiva personalul esențial, exacerbând exodul medicilor și asistenților medicali către sectorul privat sau către alte țări europene. Inechitățile salariale propuse între angajații care desfășoară aceeași muncă, precum și reducerea remunerației pentru munca în zile libere, pot duce la o scădere a calității serviciilor medicale și la o criză de personal, afectând direct pacienții și capacitatea României de a-și îndeplini angajamentele din PNRR privind modernizarea administrației publice și a sănătății.
Discuțiile cu sindicatele și propunerile de amendamente din partea PSD indică o recunoaștere a problemelor generate de proiectul actual. Viitorul acestei legi depinde de capacitatea Guvernului de a concilia cerințele de reformă impuse de PNRR cu așteptările legitime ale angajaților din sistemul public. Dacă revendicările sindicale nu vor fi luate în considerare, perspectiva unei greve generale pe 28 iulie 2026 rămâne una reală, ceea ce ar paraliza, în mare parte, activitatea spitalelor și ar pune o presiune suplimentară asupra sistemului sanitar românesc, deja subfinanțat și subdimensionat.
Negocierile continuă, iar forma finală a legii va influența decisiv climatul social și economic din România în anii următori.