Modificări esențiale în sistemul public românesc
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat vineri, 17 iulie 2026, o versiune actualizată a proiectului noii Legi a salarizării, păstrând structura generală prezentată în luna mai, dar aducând modificări semnificative. Acestea vizează în principal sporurile, aplicarea grilelor salariale, controlul cheltuielilor bugetare și calendarul majorărilor pentru demnitari, conform Digi24. Una dintre cele mai notabile schimbări este dublarea sporului acordat unor aleși locali implicați în proiecte finanțate din fonduri europene.
Potrivit noii variante a proiectului, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene, vor putea primi un spor de până la 40% din indemnizația lunară. Această prevedere reprezintă o dublare față de plafonul de 20% stabilit în forma anterioară, publicată în luna mai. Sporul va fi acordat exclusiv pe durata implementării proiectului, în limita bugetului aprobat și proporțional cu timpul efectiv lucrat și cu stadiul tehnic și financiar al proiectului, a relatat Digi24.
Proiectul menține, de asemenea, un spor de până la 40% din salariul de bază pentru personalul din instituțiile publice care face parte din echipele de implementare a proiectelor europene. Beneficiarii acestui spor vor fi desemnați prin act administrativ al conducătorului instituției, iar numărul membrilor echipelor va fi stabilit în funcție de prevederile contractului de finanțare. O altă măsură menită să sprijine atragerea fondurilor europene este posibilitatea instituțiilor publice de a angaja personal pe perioadă determinată, în afara organigramei, exclusiv pentru implementarea acestor proiecte.
O modificare importantă, semnalată de Digi24, se referă la calendarul de aplicare a noilor grile salariale pentru demnitari. Majorările vor fi acordate etapizat până în anul 2031. De exemplu, coeficientul utilizat pentru indemnizația președintelui României va crește gradual până la valoarea maximă de 8 în 2031, un mecanism similar fiind aplicat și în cazul parlamentarilor, membrilor Guvernului și aleșilor locali. În paralel, proiectul prevede majorarea salariului brut al șefului Statului Major al Apărării, de la 20.500 de lei la 22.550 de lei, iar valoarea punctului de referință pentru anul 2027 rămâne stabilită la 4.100 de lei.
Noua variantă a proiectului introduce un mecanism mai strict de control al cheltuielilor salariale în sectorul public. Orice modificare a grilelor salariale va trebui analizată de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, iar analiza impactului bugetar devine obligatorie înainte de orice ajustare. Ministerul Finanțelor va întocmi anual un raport privind aplicarea valorii de referință, iar toate actele subsecvente vor trebui însoțite de o declarație privind impactul financiar. Aceste măsuri vizează o mai mare responsabilitate fiscală și o previzibilitate sporită în gestionarea fondurilor publice.
Proiectul modifică și regulile privind diferența salarială tranzitorie. Față de varianta din luna mai, diferența va fi raportată la venitul salarial din noiembrie 2026, va fi inclusă în salariul brut și va intra în baza de calcul pentru celelalte drepturi salariale. De asemenea, va putea fi acordată și personalului nou încadrat și va fi păstrată în cazul reîncadrării pe funcții similare. O noutate absolută, potrivit Digi24, este introducerea prevederilor referitoare la salarizarea personalului trimis în misiuni permanente în străinătate, stabilind criterii precum costul vieții, nivelul de risc, condițiile medicale și distanța față de România, precum și concepte noi precum coeficientul de țară și salariul de bază în străinătate.
Pe lângă aceste modificări, noua versiune a Legii salarizării păstrează mai multe elemente din proiectul inițial, publicat în luna mai. Printre acestea se numără raportul salarial maxim de 1 la 8, un sistem cu 12 grade salariale, cele șase gradații de vechime și mecanismul de calcul al salariilor pe baza coeficientului înmulțit cu valoarea de referință. Aceste elemente subliniază continuitatea viziunii de reformă a sistemului de salarizare din administrația publică.
Un aspect suplimentar, detaliat de Agerpres, se referă la personalul autorităților și instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii. Acesta va putea beneficia de o diferențiere a salariilor prin acordarea unui spor de până la 20% la salariul de bază, în funcție de specificul și calitatea activității desfășurate. Sumele pentru aceste salarii vor fi plătite exclusiv din venituri proprii, iar încadrarea între limite se va face anual, pe baza criteriilor aprobate de consiliile de administrație. Această prevedere reflectă o anumită autonomie financiară și o adaptare la specificul instituțiilor care nu depind integral de bugetul de stat.
De asemenea, drepturile salariale ale personalului din instituțiile autofinanțate vor fi stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli. Proiectul mai menționează că munca prestată de acest personal în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în alte zile nelucrătoare, în cadrul programului normal de lucru, va fi plătită cu un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază, un detaliu important pentru continuitatea serviciilor publice.
De ce contează
Noua Lege a salarizării este crucială pentru modernizarea administrației publice românești și pentru o mai bună gestionare a fondurilor europene. Prin dublarea sporurilor pentru aleșii locali implicați în proiecte UE și prin posibilitatea angajării de personal dedicat, România încearcă să accelereze absorbția fondurilor, esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor. În același timp, introducerea unor controale bugetare mai stricte și eșalonarea creșterilor salariale pentru demnitari indică o preocupare pentru sustenabilitatea finanțelor publice, un aspect vital în contextul angajamentelor europene și al stabilității economice pe termen lung.
Următorii pași includ dezbaterea publică și avizarea proiectului în Guvern, urmată de transmiterea acestuia către Parlament pentru adoptare. Experții anticipează discuții aprinse, mai ales pe tema sporurilor și a eșalonării, având în vedere impactul bugetar și așteptările sindicatelor din diverse sectoare. Implementarea legii, odată adoptată, va necesita o monitorizare atentă din partea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor pentru a asigura respectarea noilor reguli și pentru a evalua impactul real asupra veniturilor angajaților și asupra eficienței administrației publice.
Rămân deschise întrebări privind modul în care noile reglementări vor influența migrația forței de muncă din sectorul public și capacitatea instituțiilor de a atrage și reține personal calificat în fața unor salarii etapizate pe o perioadă atât de lungă.