Investiții de sute de milioane de lei din fonduri europene
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat recent două contracte esențiale pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, marcând a treia etapă a unui proiect strategic. Valoarea totală a investițiilor depășește 529 milioane de lei, fără TVA, și vizează transformarea celui mai mare port al României într-un nod logistic european de înaltă performanță. „Proiectul urmăreşte asigurarea interoperabilităţii prin aplicarea specificaţiilor tehnice europene, inclusiv în ceea ce priveşte sarcina pe osie de 22,5 tone, gabaritul de încărcare, lungimea liniilor din staţii şi haltele de mişcare şi facilităţile destinate persoanelor cu dizabilităţi,” a declarat un reprezentant al CFR SA, subliniind importanța alinierii la standardele europene.
Primul contract, cu o valoare de 523.811.174,66 lei fără TVA, vizează proiectarea și execuția lucrărilor propriu-zise. Cel de-al doilea, în valoare de 5.377.024,44 lei fără TVA, a fost atribuit Asocierii formate din MGGP SA, KONSENT SA și MGGP ENGINEERING SRL și acoperă serviciile de consultanță și supervizare. Ambele contracte, finanțate prin Programul Transport 2021-2027 cu alocări de la bugetul de stat și din venituri proprii ale CFR SA, au o durată totală de 159 de luni, echivalentul a peste 13 ani. Această perioadă include șapte luni pentru elaborarea documentației tehnice, 30 de luni pentru execuția lucrărilor, o lună pentru recepția la terminare, o perioadă de garanție de 120 de luni și o lună pentru activitățile post-garanție, conform detaliilor furnizate de CFR SA.
Obiectivul principal al investiției este creșterea capacității de transport feroviar de marfă și consolidarea rolului strategic al Portului Constanța în coridoarele europene de transport. Modernizarea va permite circulația trenurilor în condiții de siguranță la parametri superiori de viteză, deși vitezele specifice diferă ușor în relatările inițiale: un comunicat menționează „parametri superiori de viteză și capacitate”, în timp ce o altă sursă citată de CFR SA indică „valori cuprinse între 120 și 160 km/h”. Această modernizare este crucială, având în vedere că, potrivit Eurostat, în 2022, transportul feroviar de marfă în România a reprezentat aproximativ 20% din totalul transportului terestru de marfă, sub media UE de 23%, ceea ce indică un potențial semnificativ de creștere prin astfel de investiții.
Proiectul prevede lucrări ample de electrificare la standardul de 25 kV, modernizarea instalațiilor de telecomunicații și introducerea unor sisteme moderne de centralizare electronică pentru controlul macazurilor și semnalelor feroviare. Un element cheie este echiparea infrastructurii cu Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), care include ETCS Nivel 2 pentru controlul trenurilor și sistemul de comunicații GSM-R. Aceste tehnologii sunt deja utilizate pe principalele coridoare feroviare europene, asigurând interoperabilitatea și eficiența traficului. De exemplu, Coridorul Rin-Dunăre, din care România face parte, beneficiază deja de implementări similare, iar extinderea lor în Portul Constanța va fluidiza semnificativ legăturile cu rețeaua TEN-T.
Pe lângă modernizarea liniilor, investiția include reabilitarea stațiilor și haltelor de mișcare, înlocuirea podurilor și podețelor, consolidarea terasamentelor și refacerea sistemelor de drenaj. Vor fi amenajate drumuri de întreținere acolo unde accesul este dificil, iar clădirile destinate călătorilor vor fi reabilitate sau modernizate. Proiectul mai prevede construirea de pasarele sau tuneluri pietonale, adaptarea peroanelor la standardele europene și implementarea unor măsuri pentru reducerea zgomotului, conform cerințelor Directivei Europene 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental. Consultantul desemnat va avea rolul de a verifica documentațiile tehnice, calitatea lucrărilor, respectarea termenelor și îndeplinirea obligațiilor asumate de constructor, monitorizând progresul investiției și participând la recepția lucrărilor, garantând astfel respectarea standardelor tehnice și de calitate.
Importanța strategică a Portului Constanța a crescut exponențial în ultimii ani, devenind unul dintre cele mai importante noduri logistice din regiune, inclusiv pentru tranzitul mărfurilor din și către Ucraina, în contextul conflictului regional. Potrivit datelor Administrației Porturilor Maritime Constanța, traficul total de mărfuri a depășit 75 de milioane de tone în 2023, o creștere semnificativă față de anii precedenți, în mare parte datorită rolului său în exporturile de cereale ucrainene. Creșterea capacității infrastructurii feroviare este, prin urmare, considerată esențială pentru fluidizarea transporturilor și atragerea unor volume mai mari de trafic, consolidând poziția României ca poartă estică a Uniunii Europene. Această investiție se înscrie în strategia națională de creștere a ponderii transportului feroviar de marfă, care, conform Ministerului Transporturilor, vizează atingerea a 25% din totalul transportului de marfă până în 2030.
De ce contează
Această investiție masivă în infrastructura feroviară din Portul Constanța este vitală pentru economia României și pentru stabilitatea regională. Modernizarea va crește eficiența și siguranța transportului de marfă, reducând costurile operaționale și timpul de tranzit. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o mai bună conectivitate și, pe termen lung, potențiale reduceri ale prețurilor la bunuri datorită lanțurilor de aprovizionare optimizate. De asemenea, proiectul consolidează rolul strategic al României în gestionarea fluxurilor comerciale europene și internaționale, în special în contextul geopolitic actual, prin facilitarea tranzitului de mărfuri către și dinspre Ucraina, contribuind la securitatea alimentară și economică a regiunii.
Proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanța, demarat prin aceste contracte, reprezintă un angajament pe termen lung al României pentru dezvoltarea transportului feroviar și integrarea sa în rețeaua europeană. Următorii pași vor include elaborarea detaliată a documentației tehnice și, ulterior, începerea efectivă a lucrărilor de execuție, sub stricta supraveghere a consultantului. Provocările pot include respectarea termenelor într-un proiect de o asemenea anvergură și gestionarea eventualelor obstacole birocratice sau logistice. Succesul acestui proiect va depinde de o colaborare eficientă între CFR SA, constructor și consultant, precum și de alocarea constantă a resurselor.
Rămâne de văzut cum va evolua traficul de mărfuri în contextul regional și cum va răspunde infrastructura modernizată la cerințele crescânde ale comerțului internațional, transformând Portul Constanța într-un hub regional cu adevărat modern și eficient.