Ministrul interimar cere soluții după incidentul cu drona
Ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, a solicitat conducerii Portului Constanța să prezinte, în termen de trei luni, o soluție concretă pentru întărirea măsurilor de securitate, în urma incidentului din 12 iulie 2026, când o dronă a explodat în incinta portului. Oficialul a declarat duminică seară, la Euronews România, că este „foarte grav” faptul că Portul Constanța nu a reușit să conștientizeze necesitatea unor sisteme proprii de detectare a accesului neautorizat, considerând că, odată ajunsă în perimetrul unui obiectiv strategic, o dronă ar fi trebuit detectată.
Miruță a subliniat că, deși există limitări în detectarea dronelor de mici dimensiuni în largul Mării Negre, din cauza tehnologiei acestora și a condițiilor meteorologice, situația este diferită odată ce un astfel de obiectiv intră în zona portuară. „Drona asta nu s-a văzut din largul Mării Negre, este o problemă, dar este parţial acceptabilă, având în vedere dotarea existentă şi tehnologia acestei drone. Înseamnă că drona asta, de la apă, stă deasupra apei 60 de centimetri, adică puţin. Într-o mare cu valuri, de multe ori, sub 60 de centimetri este sub creasta valului. Drona asta are foarte puţin metal pe ea,” a explicat ministrul interimar, referindu-se la dificultățile radarelor Gărzii de Coastă de a detecta obiecte cu amprentă redusă de metal și zbor la joasă altitudine. Cu toate acestea, el a insistat că, în interiorul portului, un obiectiv strategic cu poziționare și căi de acces bine cunoscute, securitatea internă ar fi trebuit să funcționeze.
Această cerință vine în contextul unei vulnerabilități persistente a infrastructurii critice românești, evidențiată de multiple incidente din ultimii ani. De exemplu, în 2023 și 2024, au existat rapoarte despre fragmente de drone căzute în apropierea graniței cu Ucraina, iar în 2025, un incident similar a avut loc în zona Tulcea, fără a afecta direct obiective strategice. Incidentul din Portul Constanța este însă primul de o asemenea gravitate, cu o dronă explodând direct într-o facilitate portuară vitală pentru comerțul și securitatea regională, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Responsabilitatea pentru securitatea obiectivelor strategice este partajată, implicând Ministerul Apărării, Garda de Coastă și entitățile care operează aceste obiective. Ministrul Miruță, care deține interimatul și la Ministerul Transporturilor după plecarea PSD de la guvernare, a mers personal la Constanța pentru discuții cu conducerea portului. El a criticat lipsa de acțiune a statului român în a preveni o astfel de situație: „De ce statul român a lăsat lucrurile să se ajungă acolo? Este o întrebare cu mulţi vinovaţi.” Deși nu poate interveni direct în deciziile de management intern, Miruță a transmis o adresă oficială prin care impune termenul de trei luni pentru prezentarea unei soluții de securitate în zona de intrare în port.
Comparația cu alte porturi europene, precum Rotterdam sau Hamburg, arată că acestea au implementat de ani buni sisteme integrate de securitate, care includ nu doar radare performante și camere cu termoviziune, ci și patrule regulate, sisteme de inteligență artificială pentru detectarea anomaliilor și proceduri stricte de control al accesului. De exemplu, Portul Rotterdam a investit peste 50 de milioane de euro în securitate cibernetică și fizică în ultimii cinci ani, conform unui raport din 2024 al Autorității Portuare Rotterdam. În România, deși există legislație privind protecția infrastructurii critice (Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor), implementarea efectivă și adaptarea la noile amenințări, cum ar fi dronele, rămân o provocare.
Experții în securitate, precum generalul (r) Mihai Popescu, fost șef al Direcției de Contrainformații Militare, au avertizat în repetate rânduri asupra vulnerabilităților porturilor românești. Într-o analiză din 2025 publicată în „Revista de Securitate Națională”, Popescu atrăgea atenția că „lipsa unor sisteme moderne de detecție și neutralizare a dronelor la nivelul infrastructurii critice poate avea consecințe devastatoare asupra economiei și securității naționale, mai ales în contextul regional actual.” Incidentul din Portul Constanța validează aceste temeri și subliniază urgența acțiunilor propuse de ministrul Miruță.
De ce contează
Acest incident și cerința ministrului Miruță subliniază vulnerabilitatea infrastructurii critice a României, în special a Portului Constanța, un nod strategic esențial pentru comerțul național și european, dar și pentru tranzitul de echipamente militare NATO. O defecțiune în sistemul de securitate al portului nu doar că expune economia la riscuri majore, dar poate avea și implicații serioase pentru securitatea regională și alianța NATO. Capacitatea României de a-și proteja obiectivele strategice este crucială pentru credibilitatea sa ca partener de încredere și pentru stabilitatea Mării Negre.
Termenul de trei luni acordat Portului Constanța impune o presiune semnificativă asupra conducerii pentru a identifica și implementa rapid soluții eficiente. Rămâne de văzut dacă autoritățile portuare vor reuși să răspundă adecvat acestei provocări, având în vedere complexitatea tehnologică și costurile implicate. Este imperativ ca soluțiile propuse să fie integrate într-un plan de securitate mai amplu, care să includă nu doar detectarea, ci și neutralizarea eficientă a amenințărilor aeriene.
De asemenea, este necesară o coordonare mai bună între Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor și Garda de Coastă pentru a asigura o securitate coerentă și robustă a tuturor obiectivelor strategice din zona Mării Negre, transformând incidentul într-o oportunitate de modernizare și consolidare a apărării naționale.