Ministrul Radu Miruță detaliază incidente și responsabilități
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri, 10 iulie 2026, că, pe lângă incidentul recent cu o dronă explodată în Portul Constanța, alte cinci cazuri de resturi de dronă au fost identificate și distruse în Marea Neagră. Acesta a subliniat că unele dintre ele conțineau explozibil, în timp ce altele erau inerte, adăugând o nouă dimensiune la preocupările privind securitatea maritimă regională. Miruță a clarificat, de asemenea, rolul Armatei Române în securitatea porturilor pe timp de pace, afirmând că "Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace."
Declarațiile ministrului vin în contextul unei presiuni publice crescute pentru clarificări după explozia unei drone în Portul Constanța. Potrivit News.ro, Miruță a fost întrebat de ce Armata Română nu a prezentat un raport public independent privind incidentul, în afara informațiilor furnizate de partea ucraineană. Răspunsul său a subliniat că, în condiții de pace, responsabilitatea pentru securitatea portului revine altor entități ale statului român, conform legii. Această precizare este crucială pentru înțelegerea mecanismelor de securitate națională și a delimitării atribuțiilor instituționale într-o zonă strategică precum Portul Constanța, cel mai mare port al României și unul dintre cele mai importante de la Marea Neagră.
Miruță a explicat că, deși responsabilitatea directă nu le revine Forțelor Navale sau Forțelor Terestre în astfel de situații de pace, a solicitat colegilor săi din aceste structuri să ia toate măsurile considerate necesare. Această abordare reflectă o atitudine proactivă și de sprijin inter-instituțional, chiar dacă formal, paza portului nu este în mandatul principal al Armatei pe timp de pace. "Militarii Armatei Române când sunt solicitaţi pentru a oferi sprijin pentru situaţii care nu sunt în directa lor responsabilitate, niciodată nu vor întoarce capul şi vor spune că nu ţine de noi. Vor reacţiona şi vor sprijini cu maximul posibil", a declarat ministrul, evidențiind disponibilitatea de intervenție a Armatei ori de câte ori este solicitată de autoritățile competente.
Întrebat de ce navele din portul militar Constanța nu au intervenit imediat la observarea dronei, Miruță a comparat situația cu cea a unei mașini de pompieri în garaj: "Pentru că nu sunt în misiune. O maşină de pompieri în garaj nu stinge focul la kilometri distanţă dacă nu este în misiune de a face asta". Această analogie subliniază că intervenția militară este guvernată de reguli de angajament și de misiuni specifice, iar prezența navelor într-un port militar nu implică automat o misiune de patrulare sau de intervenție în zona civilă a portului. Cu toate acestea, criticii ar putea argumenta că, având în vedere contextul războiului din Ucraina și riscul sporit în Marea Neagră, ar trebui reevaluate protocoalele de intervenție rapidă.
Referitor la celelalte incidente, ministrul a confirmat că patru dintre cele cinci cazuri de resturi de dronă distruse au avut loc înainte de explozia din Portul Constanța, iar unul s-ar fi produs ulterior. Această informație, care nu a fost detaliată public anterior, sugerează o frecvență mai mare a apariției acestor obiecte periculoase în apele românești decât se știa. Faptul că unele conțineau explozibil, iar altele nu, indică o varietate de scenarii, de la eșecuri tehnice la intenții de atac. În 2023, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) a raportat o creștere cu 15% a incidentelor de securitate maritimă în Marea Neagră, comparativ cu media ultimilor cinci ani, direct legată de conflictul din Ucraina. Prezența constantă a resturilor de drone, inclusiv a celor cu încărcătură explozivă, reprezintă un pericol nu doar pentru navigația civilă, ci și pentru infrastructura critică portuară și platformele energetice offshore, un aspect adesea subestimat.
Un alt aspect important semnalat de Miruță a fost legat de comunicarea cu partea ucraineană. Ministrul a menționat că Ucraina nu a transmis la timp că a pierdut controlul dronelor, afirmând că "Respectuos e să fim anunțați rapid". Ulterior, Ucraina a transmis clarificări despre drona care a intrat în Portul Constanța, inclusiv despre pericolul autodetonării. Această întârziere în comunicare subliniază necesitatea unor protocoale de alertă rapidă și a unei coordonări mai eficiente între statele riverane Mării Negre, mai ales în contextul unui conflict armat în proximitate. Incidentele anterioare, precum cele din primăvara anului 2022 când mai multe mine marine au fost neutralizate de Forțele Navale Române, au demonstrat deja riscurile la care este expusă zona maritimă românească.
**De ce contează** Aceste declarații sunt esențiale pentru securitatea națională și regională. Frecvența incidentelor cu drone în Marea Neagră, inclusiv cele cu explozibil, subliniază vulnerabilitatea României și necesitatea unor măsuri sporite de monitorizare și intervenție. Clarificarea responsabilităților între Armată și alte instituții pe timp de pace este vitală pentru o reacție rapidă și eficientă. Riscurile nu sunt doar militare, ci și economice, afectând navigația, comerțul maritim și potențial infrastructura energetică. Întărirea cooperării internaționale și adaptarea legislației naționale la noile amenințări hibride sunt imperative pentru a proteja interesele României în regiune.
În concluzie, incidentul cu drona din Portul Constanța și dezvăluirea distrugerii altor cinci resturi de drone marine subliniază o nouă realitate de securitate în Marea Neagră. Deși ministrul Miruță a clarificat rolul Armatei Române pe timp de pace și a subliniat colaborarea inter-instituțională, rămân deschise întrebări privind rapiditatea și eficiența răspunsului în fața unor amenințări neconvenționale. Este imperativ ca autoritățile române să consolideze sistemele de monitorizare și alertă, să revizuiască protocoalele de intervenție și să intensifice dialogul cu partenerii internaționali pentru a gestiona eficient riscurile generate de conflictul din Ucraina.
Adaptarea continuă la un mediu de securitate volatil este singura modalitate de a asigura protecția cetățenilor și a infrastructurii critice.