România insistă pe securitate, exclude retragerea americană
Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, 8 iulie 2026, de la Ankara, unde participă la summitul NATO, că România va insista ca securitatea Mării Negre și consolidarea flancului estic să rămână priorități ale Alianței. Șeful statului a subliniat că nu vede „în momentul acesta” un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic, în pofida declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump privind o posibilă reducere a prezenței militare a SUA în Europa. Această poziție fermă vine în contextul unui summit care, potrivit lui Nicușor Dan, reprezintă un bilanț al angajamentelor luate la reuniunea de la Haga de anul trecut, unde aliații au decis creșterea substanțială a cheltuielilor pentru apărare.
Summitul NATO de la Ankara are loc la un an după reuniunea de la Haga, unde statele membre au agreat obiectivul de 5% din PIB pentru apărare și domenii conexe până în 2035, împărțit între 3,5% pentru cerințe militare de bază și 1,5% pentru cheltuieli mai largi de securitate. Nicușor Dan a confirmat că „da, cheltuielile militare au crescut, inclusiv în România”, însă a ridicat întrebarea crucială dacă acești bani se transformă efectiv în capabilități militare. El a menționat că sunt lansate mai multe proiecte pentru a dinamiza producția de echipamente, esențiale pentru consolidarea capacității de apărare a Alianței.
Un punct central al discursului președintelui român a fost importanța strategică a Mării Negre. Nicușor Dan a reiterat că România va continua să insiste pe această temă, menționând și semnarea unui acord cu Turcia și Bulgaria privind extinderea misiunii de deminare din Marea Neagră. Conform transcrierii automate, a apărut formularea „program de minare”, însă contextul clar indică operațiunea MCM Black Sea, o inițiativă comună România–Bulgaria–Turcia pentru combaterea minelor marine. Mandatul acestei inițiative urmează să fie extins și către protejarea infrastructurii critice subacvatice, un aspect vital în contextul tensiunilor regionale. Președintele a amintit și progresele României la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în legătură cu un hub civil de securitate, demonstrând o abordare multidimensională a securității.
O noutate importantă anunțată de Nicușor Dan este găzduirea de către România a unuia dintre sediile secundare de pe flancul estic ale noii Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență. Această inițiativă, lansată în marja summitului și la care România este stat fondator, are ca scop facilitarea finanțării pentru industria de apărare, inclusiv prin împrumuturi și garanții pentru proiecte de securitate și producție militară. Banca va avea sediul principal în Canada, un sediu european în Luxemburg și două sedii secundare pe flancul estic: unul în țările baltice și unul în România. Inițiativa Defence, Security and Resilience Bank a fost anunțată de Canada, cu participarea a nouă state: Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina, subliniind un efort colectiv de consolidare a rezilienței militare și tehnologice.
Președintele a avut marți, la Ankara, o întâlnire cu o delegație bipartizană de senatori americani, discuțiile vizând atât agenda NATO, cât și relația bilaterală cu Statele Unite. Nicușor Dan a subliniat interesul României pentru „continuarea prezenței americane, a armatei americane, pe teritoriul nostru”. El a discutat cu oficialii americani despre extinderea bazei de la Mihail Kogălniceanu, un hub strategic pentru operațiunile NATO în regiune, dar și despre oportunitățile de creștere a schimburilor economice și a prezenței companiilor americane în România. Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea a abordat parteneriatul strategic, cooperarea în domeniul apărării, oportunitățile economice și legăturile dintre cele două societăți, evidențiind soliditatea relației bilaterale.
Referitor la declarațiile președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a trupelor americane din Europa, Nicușor Dan a interpretat summitul de la Haga ca o încercare de „reechilibrare” a contribuțiilor de securitate între SUA și ceilalți aliați. El a arătat că proiectul declarației de la Ankara menționează contribuția Canadei și a statelor europene, indicând că NATO se află „pe traseul bun pentru echilibrare”. Deși a admis că prezența trupelor americane în Europa face parte din discuția mai amplă privind împărțirea responsabilităților, președintele a apreciat că menționarea explicită a amenințării ruse în documentele summitului reduce riscul unei retrageri de pe flancul estic. „Prin faptul că se vorbește expres de amenințarea rusă, eu în momentul acesta nu văd un risc de retragere a trupelor de pe flancul estic”, a declarat Nicușor Dan, oferind o perspectivă optimistă asupra angajamentului american în regiune.
Întrebat dacă la dineul de deschidere al summitului a simțit o atmosferă de ruptură transatlantică, în contextul declarațiilor dure ale președintelui american la adresa aliaților, Nicușor Dan a răspuns negativ, afirmând că „nu, deloc”. El a subliniat importanța de a face o distincție între tensiunile politice și relațiile personale dintre lideri, afirmând că „e o diferență tot timpul între politici și oameni. Adică oamenii socializează, discută, râd. Asta este limbajul social în perioada pe care o trăim și una e una, alta e alta”. Această observație sugerează că, în ciuda retoricii politice, dialogul și cooperarea la nivel personal între lideri rămân funcționale în cadrul Alianței. Contextul regional actual, marcat de războiul din Ucraina și de prezența sporită a Rusiei în Marea Neagră, face ca angajamentul NATO și al Statelor Unite pe flancul estic să fie mai crucial ca niciodată. Obiectivul de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, cu 3,5% pentru cerințe militare și 1,5% pentru securitate lărgită, reflectă o conștientizare crescută a nevoii de investiții în apărare. În 2024, România a alocat aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, conform datelor Ministerului Apărării Naționale, situându-se peste media NATO, dar având încă de parcurs o etapă importantă pentru atingerea țintei de 5% stabilită la Haga. Această creștere a cheltuielilor este esențială pentru modernizarea forțelor armate române și pentru îndeplinirea angajamentelor față de NATO.
De ce contează
Aceste declarații și decizii de la summitul NATO de la Ankara au implicații directe și majore pentru securitatea României și a întregii regiuni a Mării Negre. Insistența pe consolidarea flancului estic și pe importanța strategică a Mării Negre, alături de excluderea unui risc de retragere a trupelor americane, oferă un sentiment de stabilitate și descurajare în fața amenințărilor regionale. Găzduirea unui sediu secundar al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență în România va facilita accesul la finanțare pentru industria de apărare, stimulând dezvoltarea tehnologică și producția de echipamente militare pe plan local. Extinderea misiunii de deminare în Marea Neagră contribuie direct la siguranța navigației și la protejarea infrastructurii critice, esențiale pentru comerț și securitate energetică. Astfel, deciziile de la Ankara consolidează rolul României ca pilon de stabilitate pe flancul estic al NATO.
În perspectivă, rezultatele summitului de la Ankara vor fi evaluate în funcție de implementarea deciziilor luate, în special în ceea ce privește transformarea fondurilor alocate apărării în capabilități militare concrete. Rămâne de văzut cum va evolua dialogul transatlantic, mai ales în contextul viitoarelor alegeri din Statele Unite și al posibilelor schimbări de politică externă. Întrebarea centrală este dacă angajamentele financiare și strategice asumate de aliați vor fi suficiente pentru a contrabalansa amenințările în creștere, în special din partea Rusiei. De asemenea, monitorizarea extinderii bazei de la Mihail Kogălniceanu și a operațiunilor comune în Marea Neagră va oferi indicii despre soliditatea și adaptabilitatea NATO la provocările curente și viitoare.
Eficiența noii Bănci pentru Apărare în sprijinirea inovației și producției va fi un barometru important al succesului acestei inițiative.