Tensiuni între DIICOT și Ministerul Muncii pe tema informării
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a reacționat miercuri, 15 iulie 2026, cu un mesaj ironic pe Facebook, adresat ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Postarea, care a devenit rapid virală, survine în contextul demiterii Alexandrei Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), decizie motivată de Pîslaru prin lipsa informării prealabile privind o acțiune DIICOT la azilele din Bihor. "Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!", au scris procurorii, făcând aluzie la perchezițiile în curs de desfășurare la Casa de Pensii într-un dosar de înșelăciune.
Disputa dintre DIICOT și Ministerul Muncii a escaladat după ce Dragoș Pîslaru a demis-o pe Alexandra Zară în urmă cu o săptămână. Ministrul a explicat, tot pe Facebook, că decizia a venit după ce Zară "a greșit dezastruos în cadrul intervenției DIICOT" prin faptul că nu l-a informat. Pîslaru a susținut că, în prealabil, a sunat-o pe doamna Zară pentru a-i comunica decizia și a-i explica motivele. Ulterior, ministrul a dispus elaborarea unui protocol interinstituțional și a unor proceduri de lucru specifice pentru situațiile care vizează persoane vulnerabile în timpul acțiunilor operative, ca o consecință a cazului azilelor din Bihor.
Pe de altă parte, Alexandra Zară a replicat ferm, susținând că, dacă l-ar fi informat pe ministru despre acțiunea DIICOT, ar fi comis o infracțiune. "Când organele de urmărire penală mi-au solicitat sprijinul și mi-au transmis expres că am obligația de a păstra confidențialitatea, pentru a nu pune în pericol cercetarea penală, am ales să respect legea și să nu îl informez pe ministru. Dacă aș fi făcut asta, aș fi săvârșit o infracțiune, potrivit Codului penal", a declarat Zară, citată de Digi24. Ea a subliniat că respectarea legii și a confidențialității unei anchete penale este primordială, o lecție învățată în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității din București. Alexandra Zară a mai precizat că a efectuat vizite în teren în județele Olt, Mehedinți și Gorj pentru a verifica direct condițiile persoanelor cu dizabilități, un angajament asumat la preluarea mandatului său.
Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, Pîslaru a transmis o adresă oficială procurorului-șef DIICOT, solicitând explicații privind evacuarea beneficiarilor din azilele din Bihor și acces la documente din dosarul penal. Într-o mișcare neobișnuită, ministrul a întrebat dacă procurorii le-ar fi cerut funcționarilor din subordine să nu informeze conducerea despre participarea la descinderi. Răspunsul DIICOT a fost categoric: Ministerul Muncii nu are calitate procesuală în cauză și nu poate solicita acces la actele dosarului. "Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, astfel că actele și informațiile din dosarul penal pot fi comunicate numai în condițiile și către persoanele expres prevăzute de lege (...). Instituția dumneavoastră neavând nicio calitate procesuală în cauză nu poate formula o cerere de acces la actele dosarului, aceasta reprezentând o ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală", au transmis procurorii, conform surselor HotNews.ro. Mai mult, DIICOT a avertizat că publicarea unor documente din anchetă poate constitui infracțiune, invocând articolul 304 din Codul Penal privind divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu.
Contextul acestor tensiuni este amplificat de acțiunile DIICOT din aceeași zi, când au fost efectuate 30 de percheziții în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. Aceste percheziții vizează un dosar complex de înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat, în care peste 860 de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă începând cu anul 2018. Anchetatorii susțin că un grup infracțional organizat, format dintr-un nucleu de șapte membri, inclusiv doi funcționari publici, ar fi introdus în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) declarații fiscale D112 cu informații false. Această rețea ar fi utilizat asociații nonprofit fără activitate și firme-fantomă pentru a crea documente false, conform informațiilor obținute de HotNews.ro.
Beneficiarii plăteau sume considerabile, între 15.000 și 50.000 de lei, pentru a dobândi retroactiv vechime în muncă, esențială pentru obținerea unei pensii sau majorarea cuantumului acesteia. Procurorii estimează că, până la 31 decembrie 2024, prejudiciul adus Caselor de Pensii se ridică la aproximativ 7 milioane de lei, o sumă în continuă creștere odată cu plata pensiilor acordate în baza documentelor false. Peste 170 de persoane ar fi folosit aceste documente pentru emiterea deciziilor de pensionare sau recalcularea pensiei. Pe lângă nucleul grupării, alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea prin identificarea firmelor, întocmirea actelor, introducerea datelor în sistem și intermedierea cu beneficiarii. Audierile în acest caz au loc la sediul DIICOT – Structura Centrală.
De ce contează
Acest episod subliniază o tensiune sistemică între necesitatea transparenței și respectarea confidențialității în anchetele penale, esențială pentru buna desfășurare a justiției. Controversele privind demiterea Alexandrei Zară și reacția DIICOT evidențiază dificultatea de a echilibra cerințele politice cu rigorile legale. Pe termen lung, acest conflict poate influența modul în care instituțiile publice colaborează în cazurile sensibile, în special cele care implică persoane vulnerabile. De asemenea, dosarul de înșelăciune cu vechime fictivă arată vulnerabilitățile sistemului de pensii și necesitatea unor controale mai stricte pentru a preveni fraudele care afectează bugetul de stat și încrederea publică.
În fața acestei situații, rămân deschise mai multe întrebări esențiale. Va fi elaborat și implementat protocolul interinstituțional propus de ministrul Pîslaru și, dacă da, cum va echilibra acesta cerințele de informare cu obligațiile de confidențialitate impuse de Codul Penal? Rămâne de văzut și care vor fi consecințele pe termen lung ale dosarului de la Casa de Pensii, nu doar pentru persoanele implicate direct, ci și pentru sistemul de pensii în ansamblul său. De asemenea, modul în care clasa politică și instituțiile judiciare vor gestiona aceste tensiuni va influența percepția publică asupra integrității și eficienței statului de drept în România.
Alexandra Zară a anunțat o conferință de presă, indicând că saga nu s-a încheiat, iar "justiția nu se face pe Facebook, iar respectul nu se câștigă prin vorbe".