Liberalii contestă credibilitatea datelor privind intenția de vot
Un sondaj recent, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la comanda Partidului Social Democrat (PSD) și publicat miercuri, 15 iulie 2026, a generat reacții puternice în spațiul politic românesc. Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a ironizat rezultatele, sugerând că PSD are o istorie lungă de a publica sondaje care nu reflectă realitatea. „Dacă în «sondajul» făcut la comanda PSD și publicat astăzi, PSD are doar un avans de 4% față de PNL, vă puteți da seama câte procente au, în realitate, în urma noastră”, a declarat Mureșan pe Facebook, punând sub semnul întrebării acuratețea datelor prezentate.
Sondajul IRES indică o situație politică tensionată în România, cu opt din zece români considerând că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar peste nouă din zece afirmând că România traversează o criză politică. Mai mult, cercetarea sugerează că, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar câștiga cu 40% din voturi, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 17%. O altă concluzie a sondajului este că două treimi dintre respondenți consideră că Ilie Bolojan nu ar trebui să rămână premier. Aceste cifre, în special cele legate de intenția de vot pentru partide, au fost punctul central al criticilor aduse de PNL.
Siegfried Mureșan a adus în discuție un precedent din anul trecut pentru a-și susține afirmațiile. El a amintit sondajul comandat de PSD și publicat cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Municipiului București, în care candidatul PSD, Daniel Băluță, era cotat câștigător cu 27%, în timp ce candidatul PNL, Ciprian Ciucu, avea 24%. „Două zile mai târziu, Ciprian Ciucu câștiga alegerile cu 36,16%, în timp ce Daniel Băluță aduna 20,2% din voturi, obținând doar locul 3”, a subliniat Mureșan, adăugând că „PSD își poate fura singur căciula, dacă dorește, dar pe noi nu ne păcălește”. Această comparație istorică este menită să sublinieze o presupusă tendință a PSD de a manipula percepția publică prin sondaje.
Metodologia sondajului IRES a inclus interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.002 persoane adulte, reprezentativ la nivel național, în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026. Marja maximă de eroare declarată este de ±3,1%. Cu toate acestea, criticii, inclusiv surse anonime, au ridicat semne de întrebare cu privire la fondatorul IRES, Vasile Dâncu, sugerând o posibilă influență asupra rezultatelor. Această acuzație, deși neconfirmată oficial, adaugă o nouă dimensiune la dezbaterea despre imparțialitatea institutelor de sondare din România, o problemă recurentă în peisajul politic.
Contextul politic actual, marcat de o percepție largă a unei crize politice și de o direcție greșită a țării, conform sondajului IRES, este esențial pentru înțelegerea reacțiilor. Faptul că AUR este creditat cu 40%, o creștere semnificativă față de rezultatele anterioare, schimbă dinamica puterii și presiunea asupra partidelor tradiționale. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2024, AUR a obținut aproximativ 9%, conform datelor Biroului Electoral Central. O creștere la 40% ar reprezenta o schimbare seismică în preferințele electoratului, depășind cu mult scorurile înregistrate de PSD și PNL în ultimii ani. Conform Eurostat, în 2025, în România, încrederea în instituțiile politice era printre cele mai scăzute din UE, sub media europeană de 30%, ceea ce poate explica volatilitatea electorală și ascensiunea partidelor antisistem.
Comparativ cu alte state europene, unde partidele tradiționale își mențin adesea o bază stabilă, situația din România, cu fluctuații atât de mari în intenția de vot, indică o profundă nemulțumire a cetățenilor față de clasa politică. Această lipsă de încredere, combinată cu o percepție generală de criză, creează un teren fertil pentru ascensiunea unor noi forțe politice sau pentru o reconfigurare majoră a scenei politice. Criticile aduse sondajelor de opinie, în special cele comandate de partide, sunt un fenomen global, însă în România, istoria recentă a demonstrat adesea discrepanțe semnificative între sondaje și rezultatele finale ale alegerilor, alimentând scepticismul publicului și al politicienilor.
De ce contează
Această dispută privind sondajele de opinie este crucială deoarece reflectă lupta pentru percepția publică și influențează strategiile politice ale partidelor. În contextul unei crize politice și a nemulțumirii cetățenilor, un sondaj care arată o schimbare majoră în preferințele electorale poate demobiliza sau, dimpotrivă, mobiliza electoratul. De asemenea, credibilitatea institutelor de sondare este esențială pentru sănătatea democrației, deoarece rezultatele acestora pot modela discursul public și așteptările. Faptul că un partid contestă vehement un sondaj comandat de un rival subliniază miza electorală ridicată și suspiciunea reciprocă.
Pe termen scurt, reacțiile la acest sondaj vor continua să alimenteze dezbaterea politică, iar partidele își vor ajusta discursul în funcție de aceste percepții, reale sau nu. Este de așteptat ca PNL să intensifice campania de demontare a credibilității sondajului IRES, în timp ce PSD va încerca să-l utilizeze pentru a-și consolida poziția. Pe termen lung, dacă discrepanțele dintre sondaje și rezultatele reale ale alegerilor persistă, încrederea publicului în aceste instrumente va scădea și mai mult, afectând capacitatea de a anticipa și înțelege dinamica electorală.
Următoarele alegeri vor fi un test decisiv pentru acuratețea acestor previziuni și pentru integritatea procesului de sondare a opiniei publice în România.