Plângere penală după demiterea de la ANPDPD
Alexandra Zară, fosta președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a depus o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, acuzându-l de abuz în serviciu. Acțiunea vine în contextul demiterii sale din funcție, survenită după o operațiune a DIICOT la centrele neautorizate din județul Bihor, conform documentelor consultate de HotNews.ro și Digi24. Zară susține că revocarea sa a fost o consecință directă a refuzului de a divulga informații confidențiale din ancheta penală, o acuzație pe care ministrul Pîslaru o respinge categoric, argumentând că demiterea a fost o decizie politică justificată de „greșeli dezastruoase”.
Plângerea, adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și semnată de avocatul Viorel Mocanu, solicită verificarea a două presupuse conduite ilegale ale ministrului: solicitarea unor informații nepublice din dosarul DIICOT și inițierea procedurii de revocare a Alexandrei Zară după ce aceasta ar fi refuzat să ofere detaliile respective. Fosta șefă a ANPDPD afirmă că a fost îndepărtată din funcție nu pentru încălcarea unei obligații profesionale, ci pentru respectarea caracterului confidențial al urmăririi penale. „Revocarea nu a fost determinată de încălcarea unei obligații de serviciu, ci de refuzul subsemnatei de a încălca regimul legal al confidențialității urmăririi penale”, se arată în plângerea penală, citată de HotNews.ro.
Potrivit documentului, DIICOT – Structura Centrală a solicitat sprijin ANPDPD pe 26 și 30 iunie 2026 pentru identificarea de servicii sociale și relocarea de urgență a 409 persoane vulnerabile găsite în centrele neautorizate din Bihor. Anchetatorii ar fi atras expres atenția asupra caracterului confidențial al operațiunii. Cu toate acestea, Alexandra Zară susține că ministrul Pîslaru i-ar fi cerut ulterior explicații și informații detaliate despre implicarea ANPDPD. Plângerea subliniază că Ministerul Muncii nu avea competența legală de a solicita sau primi astfel de informații, fiind o „ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”, conform procurorilor DIICOT, care au avertizat Ministerul Muncii pe 3 iulie 2026 cu privire la posibile consecințe penale, inclusiv răspunderea prevăzută de articolul 304 din Codul penal pentru divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și compromiterea intereselor justiției.
A doua acuzație se referă la inițierea procedurii de demitere. Alexandra Zară afirmă că Dragoș Pîslaru a transmis adresa de revocare pe 7 iulie 2026, iar premierul a semnat decizia a doua zi. Ministrul i-ar fi comunicat telefonic că motivul era neinformarea sa înaintea operațiunii DIICOT. „Refuzul legal al subsemnatei de a divulga informații supuse regimului de nepublicitate al urmăririi penale a constituit singurul fundament invocat al revocării din funcție”, se precizează în sesizare. Zară consideră că nu exista nicio normă legală care să o oblige să informeze Ministerul Muncii despre o operațiune penală în desfășurare, iar acțiunea ministrului ar putea întruni elementele infracțiunii de abuz în serviciu.
Dragoș Pîslaru a respins anterior acuzațiile, afirmând că Alexandra Zară deținea o funcție politică și putea fi revocată fără o motivare specială. „Când am demis-o pe doamna Alexandra Zară de la conducerea ANPDPD, am sunat-o în prealabil și i-am comunicat decizia mea. N-aveam nicio obligație legală în acest sens [...] pentru a-i explica că a greșit dezastruos în cadrul intervenției DIICOT și faptul că urmează să fie demisă”, a declarat ministrul, citat de Digi24. El a subliniat că „regula este simplă: cine te numește te și demite” și că nu este necesară o justificare pentru demitere, la fel cum nu este pentru numire. Este notabil că, imediat după operațiunea din Bihor, Pîslaru îi mulțumise public Alexandrei Zară și echipei ANPDPD „pentru prezența în teren și pentru sprijinul acordat autorităților locale”, o contradicție semnalată de HotNews.ro.
Conflictul a izbucnit după operațiunea DIICOT din 30 iunie 2026, când au fost efectuate 27 de percheziții în Bihor, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. La acea dată, anchetatorii au descoperit 409 persoane vulnerabile cazate în 18 imobile administrate de Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, condusă de Viorel Pașca. Procurorii susțin că persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate sub pretextul furnizării de servicii sociale și medicale. Acuzațiile din acest dosar sunt, de asemenea, supuse verificării judiciare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform principiilor legale.
Această situație nu este un caz izolat în România. În ultimii ani, au existat multiple scandaluri legate de azilele de bătrâni și centrele pentru persoane cu dizabilități, culminând cu operațiuni de amploare similare celei din Bihor, cum ar fi cazul „azilelor groazei” din Ilfov în 2023. Atunci, deficiențele sistemice și lipsa de control au scos la iveală abuzuri grave, ducând la demisii și acuzații de corupție la nivel înalt. Cazul Zară-Pîslaru adaugă o nouă dimensiune, evidențiind tensiunile dintre instituțiile de control și factorul politic, în special atunci când intervin investigații penale.
Pentru a înțelege pe deplin contextul, trebuie menționat că ANPDPD, înființată în 2017 sub Ordonanța de Urgență 68/2017, este o instituție cheie în monitorizarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, având rolul de a implementa politici naționale și de a verifica respectarea standardelor în centrele sociale. Intervențiile DIICOT, precum cea din Bihor, demonstrează o tendință de creștere a implicării justiției în problemele sociale sistemice, acolo unde mecanismele administrative par să fi eșuat.
De ce contează
Acest caz este crucial deoarece subliniază tensiunile dintre responsabilitatea administrativă și integritatea justiției. Refuzul de a divulga informații confidențiale dintr-o anchetă penală, chiar și sub presiune politică, este un act fundamental pentru statul de drept. Dacă acuzațiile Alexandrei Zară se dovedesc fondate, ar crea un precedent periculos, sugerând că respectarea legii poate fi sancționată politic. Pe de altă parte, argumentul ministrului Pîslaru despre natura politică a funcției ridică întrebări despre stabilitatea și independența instituțiilor responsabile cu protecția cetățenilor vulnerabili. Acest conflict ar putea afecta încrederea publică în capacitatea autorităților de a gestiona transparent și eficient crizele sociale.
În concluzie, plângerea penală depusă de Alexandra Zară împotriva ministrului Dragoș Pîslaru deschide un nou capitol într-un scandal deja complex. Procurorii vor trebui să administreze înscrisuri și probe testimoniale pentru a stabili circumstanțele exacte în care au fost solicitate informațiile din ancheta DIICOT și dacă revocarea a reprezentat o sancțiune pentru refuzul de a divulga date confidențiale. Rezultatul acestei investigații va avea implicații semnificative nu doar pentru carierele celor doi oficiali, ci și pentru modul în care este percepută relația dintre puterea executivă și justiție în România.
Rămâne de văzut dacă procurorii vor confirma acuzațiile de abuz în serviciu și dacă acest caz va duce la o clarificare a limitelor de intervenție politică în activitatea instituțiilor cu rol de control și protecție socială.