CNAIR amână închiderea circulației pe Centura Bacău

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat marți, 14 iulie 2026, amânarea închiderii circulației auto pe Varianta Ocolitoare Bacău, o decizie de ultim moment care contrazice anunțul inițial al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Inițial, DRDP Iași comunicase luni că traficul va fi sistat începând cu 15 iulie pentru lucrări de conectare la Autostrada A7. Schimbarea de plan survine după ce constructorul UMB, responsabil de lucrări, a informat că poate executa operațiunile necesare fără a impune restricții de trafic.

„Circulația pe Varianta Ocolitoare Bacău nu se închide încă! Constructorul poate executa lucrări care nu necesită închiderea traficului. Ca atare, participanții la trafic pot tranzita fără restricții Varianta Ocolitoare Bacău. În funcție de evoluția viitoare a lucrărilor se va stabili perioada de închidere a drumului, care va fi anunțată din timp participanților la trafic”, a declarat CNAIR marți, 14 iulie 2026, într-un comunicat. Această declarație vine în contrast cu precizarea DRDP Iași de luni, care menționa că măsura de închidere temporară fusese luată cu avizul CNAIR și al Poliției Române, la solicitarea antreprenorului UMB. Divergența de comunicare între cele două instituții a generat confuzie în rândul șoferilor și al publicului larg, subliniind o lipsă de coordonare transparentă în gestionarea informațiilor publice de interes major.

Centura Bacău, dată în folosință la finalul anului 2020, reprezintă primul tronson al Autostrăzii Moldovei (A7), un proiect strategic vital pentru infrastructura rutieră a regiunii. Lucrările pentru care se luase în considerare închiderea vizează conectarea VO Bacău la noile tronsoane ale autostrăzii A7, parte a secțiunii Bacău – Pașcani. Potrivit DRDP Iași, avizul inițial pentru închidere fusese eliberat pentru perioada 15 iulie – 31 august 2026, ceea ce implica posibilitatea restricționării traficului oricând în acest interval. Măsura ar fi afectat întreaga lungime a Variantei Ocolitoare Bacău, între km 0 și km 20+300, impunând devierea traficului rutier pe DN2, prin municipiul Bacău.

Această situație nu este singulară în peisajul infrastructurii românești. Adesea, proiectele majore se confruntă cu întârzieri, modificări de plan și, uneori, comunicare deficitară între entitățile implicate. Un exemplu recent este cel al lotului 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva, unde lucrările au fost prelungite repetat, iar deciziile privind traficul au fost anunțate cu puțin timp înainte de implementare, creând disconfort similar. În comparație cu alte țări europene, precum Germania sau Austria, unde planificarea și comunicarea lucrărilor rutiere se fac cu luni sau chiar ani în avans, România încă se confruntă cu provocări semnificative în acest domeniu, afectând predictibilitatea pentru participanții la trafic și, implicit, economia locală.

Necesitatea lucrărilor de conectare este incontestabilă, având în vedere progresul general al Autostrăzii A7. În luna iulie 2026, constructorul UMB este intens mobilizat nu doar pe legătura cu VO Bacău, ci și pentru finalizarea lucrărilor pe ultimul lot al secțiunii Focșani – Bacău, precum și pe cele trei loturi ale secțiunii Bacău – Pașcani. Aceste eforturi fac parte dintr-un plan ambițios de a finaliza cât mai rapid coridorul moldovean al A7, însă managementul traficului pe durata execuției rămâne o provocare. DRDP Iași făcuse apel la înțelegere din partea conducătorilor auto, recomandând configurarea din timp a deplasărilor pentru evitarea ambuteiajelor, ceea ce demonstrează conștientizarea impactului major pe care o închidere totală l-ar fi avut asupra fluidității traficului și a timpilor de așteptare.

Un studiu din 2023 al Comisiei Europene privind conectivitatea rețelelor TEN-T indica faptul că lipsa unor rute ocolitoare funcționale și planificarea defectuoasă a lucrărilor pot duce la pierderi economice de până la 0,5% din PIB-ul regional anual, în special în regiunile aflate în dezvoltare, cum este Moldova. Decizia CNAIR de a amâna închiderea, chiar dacă a generat confuzie inițială, poate fi interpretată ca o încercare de a minimiza aceste pierderi și disconfortul cetățenilor, răspunzând flexibilității constructorului. Totuși, este esențial ca pe viitor să existe o comunicare unică și clară din partea autorităților responsabile, pentru a evita astfel de situații și a menține încrederea publicului în proiectele de infrastructură.

De ce contează

Amânarea închiderii Centurii Bacău are implicații directe pentru mii de șoferi și pentru economia locală. Neînchiderea temporară elimină riscul unor ambuteiaje majore pe DN2, care traversează municipiul Bacău, și reduce semnificativ timpii de tranzit pentru transportatori și navetiști. Această decizie contribuie la menținerea fluidității traficului pe un coridor esențial, facilitând comerțul și mobilitatea forței de muncă. Pe termen lung, o gestionare mai eficientă a lucrărilor de infrastructură, cu minimizarea restricțiilor de trafic, este crucială pentru dezvoltarea regională și pentru integrarea economică a Moldovei în rețeaua europeană de transport.

Pe viitor, este imperios necesar ca instituțiile responsabile, precum CNAIR și DRDP Iași, să își coordoneze mai bine comunicarea și planificarea lucrărilor majore de infrastructură. Transparența și predictibilitatea sunt esențiale pentru participanții la trafic și pentru mediul de afaceri. Rămâne de văzut dacă constructorul UMB va reuși să finalizeze lucrările de conectare fără a mai fi nevoie de restricții totale și dacă autoritățile vor reuși să stabilească un calendar clar și o strategie de comunicare unitară pentru etapele viitoare ale proiectului Autostrăzii A7.

Monitorizarea progresului lucrărilor și adaptarea deciziilor la condițiile din teren vor fi cruciale pentru succesul final al acestui proiect strategic.