Auto-suspendarea împiedică finalizarea dosarului de etică
Cercetarea profesională a lui Călin Georgescu, fost candidat la Președinția României, de către Comisia de Etică a Universității din Pitești este blocată de decizia acestuia de auto-suspendare din funcție. Deși o sesizare a fost depusă la finalul anului 2024 de un coleg cadru didactic, procesul nu poate fi finalizat, conform reprezentanților Universității Pitești, citați de News.ro. Această situație ridică întrebări privind mecanismele de răspundere academică în fața unor acuzații de comportament neetic, mai ales în contextul implicării publice a personalului didactic.
Pe 5 decembrie 2024, la doar zece zile după ce Călin Georgescu obținuse un scor surprinzător de 22,94% în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate, un cadru didactic al Universității din Pitești a înaintat o sesizare către Comisia de Etică. Sesizarea, înregistrată sub Dosarul nr. 49/05.12.2024, viza atât pozițiile publice ale lui Georgescu, considerate „extremiste și antidemocratice” conform raportului anual al Comisiei de Etică a Politehnicii București, cât și aspecte legate de parcursul său profesional, cum ar fi modul de obținere a postului de lector, deținerea unui curs de pedagogie și conformitatea cu controalele medicale și de medicina muncii, detaliază News.ro. Universitatea Națională de Știință și Tehnică Politehnica București, care coordonează centrul universitar Pitești, a emis un comunicat în aceeași zi, subliniind că susține libertatea de exprimare în limitele legii și ale eticii academice, dar că implicarea politică individuală nu reflectă poziția apolitică a instituției.
La mai bine de un an și jumătate de la depunerea sesizării, răspunsul Comisiei de Etică se lasă așteptat din cauza unei „decizii instituționale în vigoare” și a prevederilor legale, care permit suspendarea contractului individual de muncă. Reprezentanții Universității Pitești au confirmat că „în decursul anului universitar 2025 – 2026, contractul individual de muncă al domniei sale este în continuare suspendat”, adăugând că Georgescu nu a beneficiat de drepturi salariale aferente funcției de lector universitar de la data suspendării, 25 noiembrie 2024. Această auto-suspendare, inițiată în perioada campaniei electorale din 2024 și prelungită până la finalul actualului an universitar, împiedică finalizarea cercetării etice.
Călin Georgescu a început colaborarea cu Universitatea Pitești în 2021, având inițial cursuri plătite cu ora. Un an mai târziu, în 2022, a devenit lector universitar, obținând un salariu lunar de 6.000 de lei, conform declarației sale de avere. Concursul pentru ocuparea catedrei, în cadrul Departamentului de Ingineria Mediului și Științe Inginerești Aplicate, a avut un singur participant: Călin Georgescu însuși. Această modalitate de angajare, deși legală, a fost una dintre întrebările ridicate în sesizarea depusă de colegul său, care a solicitat clarificări privind procesul și calificările necesare. Contextul în care a fost depusă sesizarea, imediat după succesul electoral al lui Georgescu, sugerează o legătură directă între acțiunile sale publice și nemulțumirile din mediul academic.
Întrebat despre sursele sale de finanțare actuale într-un interviu la Realitatea Plus, pe 15 martie, Călin Georgescu a evitat un răspuns direct, declarând că „Dumnezeu ne ține pe toți” și că nu este interesat de „bârfă”. Această atitudine contrastează cu transparența așteptată de la o persoană publică și de la un cadru didactic. Ultima declarație de avere disponibilă, depusă la înscrierea în cursa prezidențială din 2024, indica un teren intravilan de 3.903 metri pătrați achiziționat în 2022 în Brașov, alături de soție, o mașină Toyota Yaris din 2022 și două depozite bancare totalizând 264.000 de euro. Singura sursă de venit menționată era salariul de la Universitatea din Pitești, pe care, conform instituției, nu l-a mai încasat din noiembrie 2024, potrivit Digi24.ro. Această discrepanță între declarațiile publice și situația financiară reală, în contextul suspendării salariului, adaugă un strat de incertitudine.
Situația lui Călin Georgescu nu este un caz izolat în peisajul academic românesc. Autonomia universitară, deși un principiu fundamental, poate crea uneori lacune în procesele de răspundere, în special când un cadru didactic își suspendă activitatea. Comparativ, în alte țări europene, precum Germania sau Franța, codurile de conduită academică sunt adesea mai stricte, iar suspendarea din funcție nu blochează neapărat o investigație etică, mai ales dacă acuzațiile vizează comportamente anterioare sau reputația instituției. În România, Legea Educației Naționale nr. 1/2011 prevede că membrii comunității academice trebuie să respecte principiile eticii universitare, însă procedurile specifice de gestionare a cazurilor de suspendare necesită clarificări suplimentare. Faptul că dosarul figurează anonimizat în raportul anual al Politehnicii București subliniază sensibilitatea și complexitatea cazului, dar și necesitatea unei abordări transparente.
De ce contează
Acest caz este relevant deoarece subliniază vulnerabilitățile sistemului de etică universitară din România, unde auto-suspendarea poate deveni un impediment în finalizarea unor investigații. Pentru studenți și cadre didactice, este crucial ca acuzațiile de comportament neetic sau ilegal să fie investigate complet, indiferent de statutul angajării. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru credibilitatea instituțiilor de învățământ superior. Blocarea cercetării în cazul lui Călin Georgescu poate crea un precedent periculos, sugerând că personalitățile publice cu legături academice pot eluda responsabilitatea prin măsuri administrative.
Viitorul acestui dosar rămâne incert. Reprezentanții Universității Pitești au declarat că activitatea domnului Georgescu a făcut obiectul unei cercetări, dar că aceasta nu poate fi finalizată pe durata suspendării. Rămâne de văzut dacă, la încheierea perioadei de suspendare, Comisia de Etică va relua investigația sau dacă situația va rămâne nerezolvată. De asemenea, este important de monitorizat dacă vor apărea inițiative legislative sau regulamentare care să clarifice procedurile în astfel de cazuri, pentru a asigura că responsabilitatea academică nu este subminată de decizii administrative.
Un răspuns din partea Universității Naționale de Știință și Tehnică Politehnica București, solicitat de News.ro, ar putea aduce clarificări suplimentare privind coordonarea și responsabilitățile în astfel de situații complexe.