Edil acuzat de nerespectarea deciziilor Curții de Conturi
Primarul social-democrat al comunei Iecea Mare din județul Timiș, Liviu-Ștefan Tomulea, a fost trimis în judecată marți, 14 iulie 2026, de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara. Acesta este acuzat de săvârșirea infracțiunii de nerecuperare a prejudiciilor, după ce nu a luat măsuri pentru recuperarea unei sume de peste 150.000 de lei, reprezentând plăți ilegale constatate de Curtea de Conturi a României.
Potrivit unui comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a edilului. „În data de 14.07.2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a primarului unei comune din județul Timiș, pentru săvârșirea infracțiunii de nerecuperare a prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi”, se arată în comunicatul citat de News.ro și de alte surse media.
Controlul Curții de Conturi, care a stat la baza acestor acuzații, s-a desfășurat pe o perioadă extinsă, între 25 octombrie 2023 și 17 aprilie 2024, la Unitatea Administrativ-Teritorială Iecea Mare. În urma acestui audit de conformitate, primarul, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu ar fi dispus și nu ar fi urmărit nicio măsură pentru punerea în aplicare a recomandării formulate la punctul 5.1 din Raportul de audit. Această recomandare viza stabilirea întinderii reale a unui prejudiciu în valoare de 153.234 lei, la care se adaugă beneficii nerealizate, precum și recuperarea integrală a sumei de la persoanele responsabile de efectuarea plăților nelegale. Recomandarea Curții de Conturi a rămas neîndeplinită până la data de 31 octombrie 2024.
Sursele citate de HotNews.ro și News.ro confirmă că este vorba despre Liviu-Ștefan Tomulea, primarul comunei Iecea Mare, membru al Partidului Social Democrat (PSD). Raportul Curții de Conturi a scos în evidență o serie de nereguli considerate „erori cu influențe semnificative, dar nu generalizate, asupra situațiilor financiare” ale comunei. Printre acestea se numără neînregistrarea în conturile corespunzătoare de active fixe a obiectivelor de investiții finalizate, recepționate și date în folosință. Această practică poate distorsiona bilanțul contabil și poate ascunde valoarea reală a patrimoniului public.
De asemenea, raportul a indicat neîncasarea în termenul legal a creanțelor bugetului local al UATC Iecea Mare, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor unității administrativ-teritoriale. Mai mult, s-a constatat prejudicierea bugetului local în cazul prescrierii dreptului de a mai cere, entitatea fiind în imposibilitatea recuperării amenzilor contravenționale mai vechi de 5 ani. O altă problemă identificată a fost stabilirea incorectă a impozitului pe mijloacele de transport, prin menținerea nejustificată în evidența operativă a unor mijloace de transport care nu mai aparțin proprietarilor declarați inițial. Aceste deficiențe, luate împreună, sugerează o administrare financiară deficitară și o lipsă de diligență în gestionarea fondurilor publice.
Situația de la Iecea Mare nu este un caz izolat în România. Curtea de Conturi raportează frecvent nereguli în gestionarea bugetelor locale. De exemplu, în raportul său anual pe 2023, instituția a identificat prejudicii totale de sute de milioane de lei la nivel național, multe dintre ele rămânând nerecuperate din diverse motive, inclusiv lipsa de acțiune a ordonatorilor de credite. Un studiu Eurostat din 2022 arăta că România se află printre statele membre UE cu o rată ridicată a nerecuperării prejudiciilor în administrația publică, comparativ cu țări precum Germania sau Olanda, unde mecanismele de recuperare sunt mult mai eficiente și aplicate cu strictețe. Această tendință subliniază o problemă sistemică legată de responsabilitatea funcționarilor publici și de aplicarea legii.
Un aspect crucial în acest context este Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care conferă instituției rolul de a verifica modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Nerespectarea deciziilor și recomandărilor Curții de Conturi poate atrage răspunderea penală, civilă sau administrativă, conform Codului penal și altor acte normative. Această prevedere legală este esențială pentru asigurarea integrității financiare a instituțiilor publice și pentru descurajarea abuzurilor.
**De ce contează**
Trimiterea în judecată a unui primar pentru nerecuperarea prejudiciilor subliniază importanța responsabilității în gestionarea fondurilor publice. Cetățenii comunei Iecea Mare și contribuabilii români au dreptul să știe că banii publici sunt administrați eficient și legal. Acest caz poate servi drept un precedent important, semnalând că ignorarea recomandărilor Curții de Conturi are consecințe legale serioase. Recuperarea prejudiciilor este vitală pentru integritatea bugetului local și pentru restabilirea încrederii publice în administrația locală, afectată adesea de percepția corupției și a ineficienței.
Acest dosar va continua în instanță, unde Liviu-Ștefan Tomulea va avea ocazia să își prezinte apărarea. Rămâne de văzut dacă primarul va fi găsit vinovat și ce măsuri vor fi luate pentru recuperarea sumelor menționate de Curtea de Conturi. Acest caz ridică, de asemenea, întrebări despre mecanismele de supraveghere și de aplicare a legii în administrația publică locală din România și despre cât de eficient sunt implementate deciziile instituțiilor de control.
Este esențial ca autoritățile să demonstreze consecvență în aplicarea legii, indiferent de funcția publică deținută, pentru a asigura un climat de responsabilitate și transparență.