Dragoș Pîslaru explică demiterea Alexandrei Zară

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat motivele demiterii președintei ANPDPD, Alexandra Zară, acuzându-o de greșeli grave în cadrul intervenției DIICOT și de lipsă de experiență. În locul ei, a fost numită Ana Rădulescu, un expert fără legături politice. Controversele din jurul acestei decizii reflectă tensiunile politice actuale și problemele structurale din sectorul public românesc.

EN

Brief

Romanian Labor Minister Dragoș Pîslaru justified the dismissal of ANPDPD president Alexandra Zară, citing her serious mistakes during a DIICOT intervention and lack of relevant experience. Ana Rădulescu has been appointed as her replacement, highlighting ongoing political tensions and issues within Romania's public sector.

Dragoș Pîslaru explică demiterea Alexandrei Zară
Sursa foto: digi24.ro

Controverse în jurul ANPDPD

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat duminică, 12 iulie 2026, motivul demiterii președintei Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, într-o postare pe Facebook. Pîslaru a declarat că a informat-o personal pe Zară despre decizia sa, evidențiind că nu avea obligația legală de a face acest lucru, dar a considerat că este important să-i explice că „a greșit dezastruos în cadrul intervenției DIICOT”. Ministrul a subliniat că demiterea sa este parte din logica numirilor politice, afirmând că „cine te numește te și demite”.

Criticând reacția Alexandrei Zară după anunțul revocării, Pîslaru a acuzat-o că a organizat o conferință de presă pentru a se prezenta ca victima unui abuz, adăugând că a fost la posturi de televiziune pentru a se victimiza. El a catalogat-o pe Zară drept „sinecuristă”, afirmând că a ocupat doar funcții politice din partea PSD și că nu a avut experiență relevantă înainte de a prelua conducerea ANPDPD. Aceasta a fost numită în funcție la doar 26 de ani, fără a avea un parcurs profesional semnificativ.

Pîslaru a adus în discuție și legăturile familiei Alexandrei Zară, menționând că tatăl acesteia, Ovidiu Zară, este consilier general din partea AUR. „Este o situație în care tatăl consilier general AUR și fiica înalt funcționar PSD oferă o imagine clară a relațiilor politice”, a afirmat el. Înlocuirea Alexandrei Zară a fost realizată prin numirea Anei Rădulescu, un profesionist cu peste 30 de ani de experiență în domeniu, despre care Pîslaru a spus că nu a fost niciodată membră a vreunui partid politic.

De asemenea, ministrul Muncii a criticat Partidul Social Democrat (PSD) pentru că se bazează pe „PCR: pile, cunoștințe și relații” și a afirmat că manipulările nu mai pot schimba percepția publică. „Poporul este mai treaz și mai puternic ca niciodată”, a concluzionat el.

În urma acestei demiteri, reacțiile au fost diverse. De partea Alexandrei Zară, surse din cadrul PSD au susținut că demiterea reprezintă o acțiune politică motivată de interese personale, iar Zară a declarat că a fost victima unui abuz de putere. Această polemică subliniază tensiunile existente între partidele politice și modul în care numirile în funcții publice sunt influențate de afilierea politică.

Pe de altă parte, susținătorii lui Pîslaru consideră că demiterea este justificată, având în vedere lipsa de experiență și competență a fostei șefe a ANPDPD. Aceștia susțin că numirea Anei Rădulescu reprezintă un pas pozitiv spre profesionalizarea instituției și îmbunătățirea serviciilor oferite persoanelor cu dizabilități.

De ce contează

această demitere? Aceasta evidențiază problemele structurale din sectorul public românesc, în special în ceea ce privește numirile politice și competențele necesare pentru funcțiile de conducere. Discuțiile despre meritocrație versus numiri politice sunt esențiale în contextul reformelor necesare pentru a îmbunătăți serviciile publice.

În concluzie, demiterea Alexandrei Zară și numirea Anei Rădulescu ar putea semnala o schimbare în modul în care sunt conduse instituțiile publice din România, dar rămâne de văzut dacă această schimbare va aduce rezultatele așteptate.

Întrebarea care persistă este dacă acest tip de demitere va continua și dacă va exista o reevaluare a criteriilor de numire a funcționarilor publici în viitor.