Evaluare a siguranței și coeziunii sociale la nivel mondial
Islanda a fost desemnată, pentru al 19-lea an consecutiv, cea mai pașnică țară din lume în Indicele Global al Păcii (GPI) pentru anul 2026, conform raportului publicat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP). Această performanță remarcabilă se datorează absenței unei armate permanente, ratelor foarte scăzute ale criminalității și unei puternice coeziuni sociale, factori care au consolidat poziția sa de lider global în materie de pace și siguranță.
Indicele Global al Păcii, aflat la a 20-a ediție, clasifică 163 de state și teritorii independente, acoperind 99,7% din populația mondială. Metodologia IEP utilizează 23 de indicatori calitativi și cantitativi pentru a măsura pacea în trei domenii cheie: siguranța și securitatea socială, conflictele interne și internaționale în curs și militarizarea. Un scor final mai mic indică o țară mai pașnică. În 2026, Islanda a obținut un scor de 1,161, o valoare semnificativ mai bună decât cea a Noii Zeelande (1,343), clasată pe locul al doilea. Nivelul de pace al Islandei a crescut cu 2% în ultimul an, cu îmbunătățiri notabile de 4% în clasamentul privind siguranța și securitatea și de 0,3% în cel al militarizării, conform analizei Travel Leisure.
România se plasează pe locul 45 în acest clasament mondial, o poziție ce o situează într-o zonă de mijloc, dar cu un potențial de îmbunătățire. Comparativ cu vecinii săi, România este devansată de Bulgaria (locul 26) și Ungaria (locul 15), dar se situează înaintea Serbiei (locul 70) și a Republicii Moldova (locul 55). Această comparație regională subliniază diferențele în percepția siguranței și stabilității în Europa de Est, o regiune cu istorii și evoluții geopolitice diverse. Faptul că Europa de Vest și Centrală rămâne cea mai pașnică regiune din lume, găzduind șapte dintre primele zece țări, subliniază o diviziune clară în ceea ce privește stabilitatea regională, unde statele din estul Europei, inclusiv România, încă se confruntă cu provocări specifice.
Printre primele zece țări din clasament, după Islanda, se numără Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia, Irlanda, Austria, Portugalia, Singapore, Finlanda și Japonia. Fiecare dintre aceste națiuni excelează prin caracteristici specifice: Noua Zeelandă este apreciată pentru siguranță și militarizare redusă, Elveția pentru neutralitatea sa istorică, iar Singapore pentru scorurile remarcabile în siguranță și securitate în Asia de Sud-Est. Această diversitate geografică a țărilor de top demonstrează că pacea poate fi atinsă prin diferite strategii naționale, de la neutralitate militară la sisteme sociale robuste și rate scăzute ale criminalității.
Un aspect interesant al raportului este contrastul puternic între țările de top și cele de la coada clasamentului. Rusia, de exemplu, ocupă ultima poziție în clasamentul țărilor prietenoase și se situează mult în jos în clasamentul general al păcii, reflectând impactul conflictelor internaționale și al tensiunilor geopolitice. Acest lucru subliniază că militarizarea excesivă și implicarea în conflicte sunt factori determinanți în deteriorarea indicelui de pace al unei națiuni. De asemenea, studiul GPI 2026 ar putea fi îmbunătățit prin includerea unor indicatori suplimentari privind corupția percepută și libertatea presei, factori care, deși nu sunt direct legați de violența fizică, contribuie semnificativ la percepția generală a siguranței și stabilității sociale într-o țară, aspecte relevante pentru o analiză mai profundă a contextului românesc.
Un alt element de analiză ar putea fi modul în care stabilitatea economică influențează pacea socială. Deși raportul menționează coeziunea socială, o analiză a inegalităților economice și a accesului la resurse ar putea oferi o imagine mai completă. De exemplu, în cazul României, deși rata criminalității este relativ scăzută comparativ cu alte state europene, provocările legate de dezvoltarea regională inegală și migrația forței de muncă ar putea influența percepția siguranței și a coeziunii sociale, chiar dacă nu sunt direct cuantificate în indicatorii actuali ai GPI. În plus, o comparație cu datele Eurostat privind cheltuielile militare per capita ar putea oferi o perspectivă asupra nivelului de militarizare al statelor membre UE și al impactului acestuia asupra scorurilor GPI.
**De ce contează** Acest clasament este esențial pentru România deoarece oferă o oglindă a percepției internaționale privind siguranța și stabilitatea sa. O poziție mai bună în Indicele Global al Păcii ar putea atrage mai multe investiții străine și ar stimula turismul, contribuind la dezvoltarea economică. De asemenea, datele pot servi drept un instrument de evaluare pentru autorități, indicând domeniile unde sunt necesare îmbunătățiri, cum ar fi consolidarea coeziunii sociale și reducerea oricăror forme de conflict intern. Pentru cetățeni, un loc mai sus în clasament înseamnă o calitate a vieții percepută ca fiind mai bună și o mai mare încredere în instituțiile statului.
În perspectiva următoarelor ediții ale Indicele Global al Păcii, România are oportunitatea de a-și îmbunătăți semnificativ poziția. Prin politici publice axate pe reducerea inegalităților, consolidarea statului de drept și promovarea dialogului social, țara poate avansa în clasament. Instituții precum Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale joacă un rol crucial în menținerea siguranței și stabilității, în timp ce societatea civilă și mediul academic pot contribui la creșterea coeziunii sociale.
Monitorizarea constantă a indicatorilor de pace și adaptarea strategiilor naționale la provocările actuale sunt esențiale pentru a asigura un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cetățenii români.