Controversatul 'artizan' al azilelor din Bihor solicită întâlnire oficială
Viorel Pașca, fondatorul controversatelor azile din Bihor, acuzat de trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, a solicitat public autorităților, printr-un mesaj postat marți pe Facebook, returnarea persoanelor vârstnice și vulnerabile preluate din centrele de la Dumbrava și Incești. Pașca susține că o parte dintre beneficiarii relocați sunt ținuți împotriva voinței lor în alte locații, deși ar dori să se întoarcă în azilele unde locuiau anterior. Mesajul este adresat prefectului județului Bihor, miniștrilor Sănătății și Muncii și Protecției Sociale, precum și directorilor AJPIS, ANPIS, DSP, DGASPC și Consiliului Județean.
Această solicitare vine în contextul în care, luni, 13 iulie 2026, Curtea de Apel București a decis ridicarea oricăror măsuri preventive – inclusiv a controlului judiciar – împotriva lui Viorel Pașca, a soției și celor trei copii ai săi, precum și a coordonatoarei azilelor din Bihor. Decizia este definitivă și a fost pronunțată după ce, inițial, aceștia fuseseră reținuți de procurorii DIICOT și ulterior plasați sub control judiciar. Instanța a motivat că probele administrate nu relevau situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, deși inculpații au fost obligați să plătească cheltuielile de judecată.
Potrivit relatărilor G4Media, care a urmărit îndeaproape subiectul, procurorii DIICOT menționează în referatul cu propunere de arestare 210 acte materiale în sarcina lui Viorel Pașca. În urma descinderilor din 30 iunie 2026, la cele 18 imobile din Dumbrava unde se aflau peste 400 de persoane în stare de vulnerabilitate, au fost confiscate mai multe bunuri. Printre acestea se numără un seif ce conținea sute de carduri bancare aparținând beneficiarilor, alături de documente de identitate și alte înscrisuri. Anchetatorii DIICOT susțin că inculpații ar fi încasat pensiile, indemnizațiile de handicap și alte drepturi bănești ale beneficiarilor, izolându-i pe aceștia de familii și lipsindu-i de posibilitatea de a-și administra singuri veniturile. Multe dintre victime, preluate ulterior în centrele de stat, sufereau de dizabilități grave, inclusiv afecțiuni psihice, și erau ținute fără a beneficia de ajutor de specialitate în centre care nu dețineau autorizațiile necesare.
În ciuda acestor acuzații grave, Viorel Pașca se declară dispus să discute cu autoritățile pentru a găsi soluții și a „intra în legalitate”, mai precis pentru a obține autorizații de funcționare pentru câteva case din Dumbrava și Incești. El a subliniat că situația persoanelor relocate este una „disperată” și a cerut o întâlnire urgentă pentru a soluționa problema. „În acest moment, vă dați seama că noi nu ne dorim în continuare decât să putem să ajutăm mai departe pe absolut oricine, care nu poate, care nu are pe cineva, care are o nevoie și pe care altcineva nu îl poate ajuta. Practic, dorim să putem ajuta pe oricine ne cere ajutorul și care este vulnerabil”, a explicat Viorel Pașca, citat de Gândul.
Pașca invită reprezentanții instituțiilor să viziteze Dumbrava pentru a evalua la fața locului condițiile și a discuta măsurile necesare. Această atitudine contrastează puternic cu acuzațiile aduse de DIICOT privind exploatarea sistematică, lipsa autorizațiilor și condițiile improprii. Cazul azilelor din Bihor reflectă o problemă națională, evidențiată și de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari și Afumați din 2023, unde au fost descoperite abuzuri și nereguli similare, ducând la o serie de controale ample la nivel național și la înăsprirea legislației privind funcționarea centrelor sociale.
La nivel european, România se confruntă cu presiuni constante pentru a respecta standardele de îngrijire a persoanelor vârstnice și vulnerabile, conform Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, și a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Statisticile Eurostat din 2024 indică faptul că România are una dintre cele mai mari rate de persoane vârstnice care trăiesc sub pragul sărăciei relative, aproximativ 25%, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la astfel de practici abuzive. De asemenea, datele Ministerului Muncii și Protecției Sociale din 2025 arată un deficit semnificativ de locuri autorizate în centrele de îngrijire, estimat la peste 15.000 la nivel național, fapt ce alimentează piața neagră a serviciilor sociale.
Este crucial de menționat că, deși Pașca invocă dorința beneficiarilor de a se întoarce, autoritățile au responsabilitatea de a asigura că orice relocare sau revenire se face în condiții de siguranță și legalitate, cu respectarea drepturilor și bunăstării persoanelor vulnerabile. Discrepanța dintre afirmațiile lui Pașca și constatările DIICOT subliniază complexitatea cazului și necesitatea unei abordări multidimensionale pentru a proteja aceste persoane.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitatea sistemului de asistență socială din România și pentru riscurile la care sunt expuse persoanele vârstnice și cele cu dizabilități. Solicitarea lui Viorel Pașca de a-i primi înapoi pe beneficiari, în ciuda acuzațiilor de exploatare, ridică întrebări serioase despre capacitatea statului de a asigura protecția acestor categorii. Lipsa autorizațiilor de funcționare și acuzațiile de deturnare a fondurilor reprezintă un semnal de alarmă pentru necesitatea unei reforme profunde în domeniul serviciilor sociale, care să prevină astfel de situații și să garanteze respectarea demnității umane.
Situația juridică a lui Viorel Pașca și a familiei sale, eliberați definitiv de sub control judiciar, complică eforturile autorităților de a gestiona centrele de îngrijire neautorizate și de a asigura siguranța beneficiarilor. Următorul pas implică probabil o decizie a autorităților județene și centrale privind cererea de întâlnire formulată de Pașca, precum și o evaluare amănunțită a posibilității de a autoriza parțial sau total centrele sale, în condițiile respectării stricte a legii. Rămâne de văzut dacă procurorii DIICOT vor continua investigațiile și dacă vor reuși să demonstreze acuzațiile de trafic de persoane și exploatare, în ciuda deciziilor judecătorești recente.
Presiunea publică și cea europeană vor juca, de asemenea, un rol important în evoluția acestui caz complex, care ridică semne de întrebare despre eficiența și integritatea sistemului de asistență socială din România.