Control judiciar sau arest preventiv pentru acuzații grave
Curtea de Apel București este așteptată să pronunțe astăzi, luni, 13 iulie 2026, o decizie crucială în cazul familiei Pașca, acuzată de trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile prin intermediul unor azile ilegale din județul Bihor. Această hotărâre va stabili dacă Viorel Pașca, soția sa, Florica Pașca, și cei trei fii ai lor – Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca – alături de Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităților, vor rămâne sub control judiciar sau vor fi plasați în arest preventiv. Decizia inițială a Tribunalului București, din 2 iulie, de a-i pune sub control judiciar a fost contestată de procurorii DIICOT, care au solicitat arestarea preventivă pentru 30 de zile, conform informațiilor Digi24 și Gândul.
Viorel Pașca, liderul rețelei, a declarat săptămâna trecută, în fața Curții de Apel București, că nu îi este rușine cu activitatea sa de 20 de ani, susținând că a încercat să ajute oameni „de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituții, statul român”. El a adăugat că a avut „conștiința împăcată” și că nu a vrut niciodată să facă rău, afirmând că a încercat să „salveze viața” acestor persoane care proveneau din condiții extrem de defavorabile. Această declarație a fost preluată de ambele surse, subliniind poziția apărării în fața acuzațiilor grave.
Dosarul, instrumentat de DIICOT, vizează destructurarea unui grup infracțional organizat complex, acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității la o scară alarmantă în județul Bihor. Potrivit procurorilor, investigația a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost – au fost transformate în „surse de venit” sub paravanul unei activități caritabile. Grupul infracțional ar fi fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția și fiii săi, operând sub denumirea Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), care, deși prezentată public ca o organizație umanitară, nu deținea licențele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale, așa cum a raportat Digi24.
Acest caz reamintește de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari, Ilfov, din anul 2023, care a scos la iveală deficiențe sistemice grave în supravegherea și licențierea centrelor de îngrijire socială. Similar cazului din Bihor, și acolo au fost descoperite condiții inumane și exploatare, ceea ce a dus la demiteri și reforme la nivel ministerial. Diferența notabilă este că, în cazul din Bihor, acuzațiile de trafic de persoane vizează direct o rețea familială organizată, conform DIICOT, în timp ce la Voluntari a fost vorba mai mult de neglijență și rele tratamente în instituții deja licențiate, deși necorespunzătoare. Ambele situații subliniază o problemă persistentă în România privind protecția persoanelor vulnerabile și necesitatea unei supravegheri mult mai riguroase din partea statului.
Conform datelor Eurostat din 2023, România se află printre țările europene cu cele mai mari rate de persoane vârstnice expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, cu aproximativ 35% dintre seniori afectați, comparativ cu o medie europeană de 18%. Această vulnerabilitate crescută a creat un teren fertil pentru astfel de abuzuri, unde indivizi și grupuri profită de lipsa de alternative și de supravegherea precară a instituțiilor statului. Legislația românească, prin Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevede standarde clare de îngrijire, însă implementarea și monitorizarea acestora rămân adesea deficitare, așa cum demonstrează repetat astfel de cazuri.
În România, numărul centrelor de îngrijire pentru vârstnici și persoane cu dizabilități a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, ajungând la peste 1.500 de unități în 2024, conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Cu toate acestea, controalele efectuate de instituții precum Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și direcțiile de sănătate publică au scos la iveală nereguli majore în peste 40% dintre aceste centre în anul 2025, de la condiții igienico-sanitare precare până la lipsa personalului calificat. Cazul Pașca adaugă o nouă dimensiune alarmantă, cea a înființării și operării ilegale a unor astfel de centre, sub un fals paravan caritabil, pentru a masca activități de exploatare.
**De ce contează** Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitatea sistemului de asistență socială din România și pentru lipsa de protecție a persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Decizia Curții de Apel București va trimite un semnal puternic cu privire la modul în care justiția abordează infracțiunile grave de trafic de persoane și exploatare. Pentru mii de familii din România care se confruntă cu dificultăți în îngrijirea membrilor vulnerabili, acest caz subliniază riscurile la care pot fi expuși cei dragi și necesitatea unei reforme profunde a sistemului de licențiere și monitorizare a centrelor de îngrijire. Este esențial ca statul să garanteze un mediu sigur și demn pentru toți cetățenii săi.
Următoarea etapă, indiferent de decizia de astăzi privind măsura preventivă, va fi continuarea anchetei DIICOT pentru a aduna probe suplimentare împotriva membrilor grupului infracțional organizat. Aceasta va include audieri extinse, analiza documentelor financiare și a datelor medicale, precum și identificarea tuturor victimelor. În paralel, instituțiile de control, precum ANPIS și ANPDPD, ar putea intensifica verificările la nivel național pentru a identifica alte centre ilegale sau cu nereguli grave. De asemenea, dezbaterile publice privind modificarea legislației pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a înăspri pedepsele ar putea fi reluate, având în vedere repetarea unor situații similare cu cele din Voluntari.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să descurajeze eficient astfel de practici și să asigure un sistem de îngrijire socială credibil și sigur.