Decizie definitivă în cazul „azilelor groazei” din Bihor
Curtea de Apel București a decis luni, 13 iulie 2026, revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Viorel Pașca și a patru membri ai familiei sale, implicați în dosarul „azilelor ilegale” din județul Bihor. Această hotărâre este definitivă și vine după ce instanța a respins contestația procurorilor DIICOT, care solicitaseră arestarea preventivă a celor șase inculpați. Decizia inițială a Tribunalului București, din 2 iulie 2026, de a plasa inculpații sub control judiciar, a fost contestată atât de DIICOT, cât și de membrii familiei Pașca, aceștia din urmă solicitând ridicarea oricărei măsuri restrictive.
„Nu îmi este rușine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, un plus în viața acestor oameni, care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituții, statul român. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, să le salvăm viața și nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiții extrem de precare și asta am făcut, așa cum ne-am priceput noi”, a declarat Viorel Pașca pe holul instanței, subliniind că are conștiința împăcată și că nu a vrut niciodată să facă rău. Această declarație, preluată de mai multe surse, inclusiv Digi24 și HotNews, reflectă poziția constantă a liderului Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”.
Procurorii DIICOT au reținut, pe 1 iulie 2026, șase persoane în acest caz: Viorel Pașca, liderul asociației, soția sa, Florica Pașca, cei trei fii ai lor, Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca, precum și Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităților de la azile și cea care gestiona personalul și internările. Acuzațiile formulate de DIICOT sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, grupul infracțional a fost constituit în cursul anului 2020 de Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția și fiii săi, operând sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG”, care nu deținea licențele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.
În esență, procurorii susțin că sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost – au fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială. Anchetatorii precizează că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, iar persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința.
Contrar acuzațiilor DIICOT, judecătoarea Andrada Albescu de la Tribunalul București, care a respins inițial cererea de arestare preventivă, a motivat decizia sa, arătând că, deși azilele funcționau ilegal, condițiile de cazare, igienă și curățenie erau „corespunzătoare”. Magistratul a subliniat că persoanele cazate beneficiau de „spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare”, precum și de hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceasta a adăugat că „prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”, diminuând astfel intensitatea pericolului social. De asemenea, judecătoarea a menționat că alternativa pentru mulți dintre beneficiari ar fi fost „revenirea în stradă”.
Un aspect notabil, evidențiat de motivarea judecătoarei Albescu, este cel legat de gestionarea deceselor. Din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor, a rezultat că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului și organizării înmormântării în cadrul cimitirului greco-catolic. Această împrejurare, deși nu înlătură suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, „relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces”. Această perspectivă oferă o imagine mai nuanțată asupra situației, adăugând un strat de complexitate pe care rapoartele inițiale nu l-au evidențiat în totalitate.
Cazul azilelor din Bihor reamintește de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari, Ilfov, din 2023, unde autoritățile au descoperit condiții inumane și abuzuri grave împotriva vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Asemenea situații subliniază deficiențele sistemice în monitorizarea și reglementarea serviciilor sociale private din România. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2022, peste 30% dintre centrele de îngrijire socială funcționau fără licență sau cu grave nereguli, o situație alarmantă care persistă în ciuda eforturilor de reformă. Lipsa personalului calificat și insuficiența supravegherii sunt probleme recurente, care permit proliferarea unor astfel de practici.
**De ce contează** Decizia Curții de Apel București de revocare a controlului judiciar în cazul familiei Pașca este crucială pentru modul în care justiția abordează cazurile de presupusă exploatare a persoanelor vulnerabile. Aceasta readuce în atenție dezbaterea privind echilibrul dintre rigoarea legii și realitățile sociale complexe, mai ales când este vorba despre servicii oferite unor categorii marginalizate. Implicațiile se extind asupra sistemului de asistență socială din România, evidențiind lacunele legislative și de control care permit funcționarea unor entități în afara cadrului legal, dar care, paradoxal, pot oferi un minim de sprijin acolo unde statul eșuează.
Pe termen scurt, hotărârea definitivă înseamnă că Viorel Pașca și ceilalți inculpați nu mai sunt sub nicio măsură restrictivă, putându-și continua activitățile. Pe termen lung, acest dosar ar putea servi drept un precedent important, influențând viitoarele investigații și modificări legislative în domeniul serviciilor sociale. Rămâne de văzut cum va evolua procesul pe fond și dacă DIICOT va reuși să demonstreze acuzațiile de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat, în contextul în care instanța a acceptat o perspectivă mai nuanțată asupra condițiilor din azilele administrate de familia Pașca.
Întrebarea fundamentală este dacă un serviciu, chiar și ilegal, care previne abandonul total, poate fi considerat o formă de exploatare sau o soluție de ultimă instanță în fața deficiențelor sistemului public.