Decizie definitivă a Curții de Apel București
Viorel Pașca, fondatorul Asociației Dumbrava, implicat în dosarul azilelor ilegale din Bihor, a fost eliberat de sub control judiciar printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București, pronunțată luni, 13 iulie 2026. Această hotărâre vine după ce instanța a respins contestația procurorilor DIICOT, care ceruseră arestarea preventivă a lui Pașca și a altor cinci inculpați, inclusiv a soției, celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală, coordonatoarea activității centrelor. În urma deciziei, Pașca a declarat pentru Gândul că își dorește să continue să ajute persoanele vulnerabile, însă recunoaște că situația juridică actuală a asociației este încă incertă.
Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Viorel Pașca a subliniat că decizia instanței este una corectă și că el și familia sa sunt dedicați în continuare sprijinirii celor abandonați de sistem. "În acest moment, vă dați seama că noi nu ne dorim în continuare decât să putem să ajutăm mai departe pe absolut oricine, care nu poate, care nu are pe cineva, care are o nevoie și pe care altcineva nu îl poate ajuta. Practic, dorim să putem ajuta pe oricine ne cere ajutorul și care este vulnerabil", a afirmat Pașca. El a adăugat că are "atâtea case goale acum", cu "sute de paturi care pot adăposti unde putem îngriji bolnavi", conform Euronews, subliniind că "totul este gol" și că aceste locuri ar putea fi folosite pentru a oferi un acoperiș deasupra capului oamenilor.
Într-un interviu acordat Euronews, Viorel Pașca și-a susținut nevinovăția, declarând că are "conștiința împăcată" și că, din punctul său de vedere, activitatea desfășurată a fost "legală". El a respins acuzațiile procurorilor DIICOT privind lipsa tratamentului, izolarea și confiscarea actelor și telefoanelor, afirmând: "Nu e adevărat. Ei de unde știu? Dacă era așa cum spui ei, poate că eram arestat acum. S-a constatat că nu e așa. Judecătorul a constatat că bolnavii erau îngrijiți, în condiții normale, iar alternativa era strada." Cu toate acestea, el a recunoscut că exista o regulă "fără telefon", dar a susținut că oamenii nu erau obligați să renunțe la ele, ci le predau voluntar, putând discuta la telefon în anumite condiții. De asemenea, Pașca a menționat că au existat persoane care au refuzat să stea la Dumbrava pentru că trebuiau să respecte reguli precum igiena personală, fără țigări sau băutură.
Curtea de Apel București a respins "ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT" și a "admis contestațiile formulate de contestatorii inculpați", desființând "în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București". În consecință, instanța a respins propunerea de arestare preventivă și a înlăturat măsura controlului judiciar, menținând doar dispozițiile privind cheltuielile judiciare, conform minutei citate de Gândul și Euronews. Această decizie este definitivă și a fost primită cu satisfacție de Viorel Pașca, care a declarat pentru Euronews: "Când știi că nu ești vinovat de lucrurile de care ești acuzat, aștept în speranța că cei care te judecă, care analizează cazul vor avea discernământ și vor hotărî așa cum trebuie să hotărască, să ia măsurile care se impun."
Într-un mesaj publicat pe Facebook, adresat ministrului Sănătății, ministrului Muncii și altor instituții cheie (ANPIS, AJPIS, DSP, DGASPC, Consiliul Județean Bihor), Viorel Pașca a cerut autorităților să permită întoarcerea persoanelor relocate în urma intervenției procurorilor, susținând că o parte dintre acestea sunt "ținute împotriva voinței lor" în alte locuri, deși au domiciliul în Dumbrava sau Tinca. El a afirmat că este "dispus să intrăm în legalitate" și a invitat autoritățile la Dumbrava pentru a discuta "condițiile și măsurile ce se impun în acest sens". Această declarație, citată de Digi24, este în contradicție cu afirmațiile anterioare ale ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru, care îl cunoaște pe Pașca încă din 2016, a declarat la finalul lunii iunie că, în perioada în care conducea Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, a cerut autorităților să-l sprijine pe Pașca pentru autorizarea activității, nu să-l sancționeze. Soluția propusă încă din 2016 era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal, cu standarde, verificări și responsabilități asumate. Ministrul a afirmat că Pașca ar fi refuzat "cu obstinație" această propunere, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică. "Nu este rolul meu să comentez decizia DIICOT. Este o anchetă derulată de mai multe luni de zile care și-a urmat cursul. Dar trebuie spus că nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili. Chiar dacă are bune intenții și chiar dacă era clar că statul nu avea capacitatea necesară de a se ocupa cum trebuie", a declarat Pîslaru, conform Digi24. Această perspectivă subliniază dificultatea integrării unor inițiative private, chiar și cu intenții bune, în cadrul strict reglementat al serviciilor sociale.
DIICOT a inițiat dosarul în 2020, acuzând grupul infracțional condus de Viorel-Teodor Pașca, soția și cei trei fii ai săi, de exploatarea persoanelor vulnerabile sub paravanul Asociației "Dumbrava DPG" (Dumnezeu Poartă de Grijă). Anchetatorii susțin că asociația, deși prezentată public ca o organizație umanitară, nu deținea licențele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale. Sute de persoane vârstnice, cu dizabilități psihice grave și fără adăpost ar fi fost transformate în "surse de venit", exploatate sub aparența carității. În timpul perchezițiilor, autoritățile au mobilizat un dispozitiv amplu, cu 16 ambulanțe SMURD, 30 de autospeciale pentru transport victime multiple și 34 de microbuze pentru transportul persoanelor, la operațiune participând medici, psihologi și specialiști de la diverse instituții, inclusiv Institutul Național de Medicină Legală și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Acest efort masiv demonstrează amploarea și gravitatea acuzațiilor aduse de procurori.
"De ce contează"
Decizia Curții de Apel București de a-l elibera pe Viorel Pașca de sub control judiciar și declarațiile sale ulterioare au implicații semnificative pentru sistemul de asistență socială din România. Pe de o parte, ridică întrebări despre echilibrul dintre inițiativele private de caritate și necesitatea respectării standardelor legale stricte în îngrijirea persoanelor vulnerabile. Pe de altă parte, scoate în evidență lacunele sistemului de stat, care adesea nu are capacitatea de a prelua toate cazurile sociale. Această situație subliniază urgența unei clarificări legislative și a unui dialog constructiv între autorități și entitățile private, pentru a asigura atât siguranța beneficiarilor, cât și desfășurarea legală a activităților de asistență. Fără o reglementare clară și o monitorizare eficientă, riscul unor noi "azile ale groazei" rămâne ridicat.
În ciuda deciziei favorabile a instanței, Viorel Pașca a declarat pentru Gândul că nu știe exact cum va proceda "mâine" (marți, 14 iulie 2026) dacă o persoană ar veni la poarta Asociației Dumbrava, cerând ajutor. El a explicat că, deși intenția de a ajuta rămâne, trebuie să înțeleagă "exact situația mea din acest dosar al domnilor de la DIICOT" înainte de a lua decizii concrete privind primirea de noi beneficiari. Pașca a menționat că ar cere datele de identificare, ar contacta primăria de care aparține persoana pentru a verifica gradul de vulnerabilitate și ar solicita o cerere oficială de la primărie înainte de a oferi sprijin. Această prudență indică o conștientizare a complexității juridice, chiar dacă intenția de a relua activitatea caritabilă este puternică.
Rămâne de văzut dacă dialogul cu autoritățile, propus de Pașca, va duce la o soluție de legalizare a centrelor și la o colaborare mai eficientă în sprijinirea persoanelor vulnerabile.