Oana Gheorghiu critică acțiunea în cazul azilelor din Bihor; Comisia Europeană, neinformată

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a calificat drept „excesivă” intervenția autorităților în cazul azilelor ilegale din Bihor, o declarație făcută sâmbătă, 11 iulie 2026, la Digi24. Aceasta a subliniat că, din experiența sa de ONG-ist, statul a eșuat în repetate rânduri în a proteja persoanele vulnerabile, o problemă majoră pe care următorul guvern va trebui să o abordeze. „Nu cunosc foarte bine cazul, doar ce am văzut în presă, nu știam dinainte despre această asociație, înțeleg că este o asociație și n-aș vrea să îmi exprim o opinie, pentru că este o anchetă în curs. Pot să spun că, da, statul, și asta știu și din experiența mea de ONG-ist, a eșuat de multe ori în a avea grijă de cei vulnerabili și aici avem o mare problemă și este un lucru pe care următorul guvern, dacă va veni curând, va trebui să o rezolve într-o formă sau alta”, a declarat Gheorghiu.

Această reacție vine în contextul în care Comisia Europeană a precizat, pentru Libertatea, că nu a fost informată oficial de autoritățile române despre descinderile DIICOT și acuzațiile de trafic de persoane și exploatare a persoanelor vulnerabile din rețeaua de azile neautorizate din Bihor. Această lipsă de comunicare este notabilă, având în vedere că evenimentul a apărut în atenția publică prin comunicatul DIICOT cu aproape două săptămâni înainte de declarațiile Comisiei. Reprezentanții Comisiei Europene au reamintit că au avertizat deja România cu privire la deficiențele persistente în domeniul îngrijirii pe termen lung prin Raportul de Țară din 2026 și în Recomandările Specifice, ambele publicate în luna iunie a aceluiași an.

Conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, „Raportul pe țară pentru România din 2026 a identificat deficiențe persistente în domeniul îngrijirii pe termen lung, al serviciilor comunitare pentru persoanele cu dizabilități și al furnizării de servicii în zonele rurale. De asemenea, raportul a subliniat necesitatea consolidării calității, monitorizării și punerii în aplicare a serviciilor sociale și de îngrijire.” Mai mult, Recomandarea specifică pe țară pentru România din 2026 a solicitat îmbunătățirea accesului la servicii de calitate, cu un accent deosebit pe îngrijirea pe termen lung și pe serviciile sociale destinate grupurilor defavorizate. Comisia a subliniat că, deși cazul este în curs de investigare de către autoritățile române, conceperea, gestionarea, controlul calității și furnizarea îngrijirii pe termen lung țin în primul rând de competența națională.

Intervenția DIICOT, care a avut loc pe 30 iunie 2026, a vizat destructurarea unei rețele de azile conduse de Viorel Pașca, suspectat de grup infracțional organizat și trafic de persoane. Procurorii acuză că, începând cu anul 2020, Pașca, împreună cu alți membri ai familiei, ar fi format o rețea infracțională cu scopul de a obține foloase materiale prin exploatarea persoanelor vulnerabile. Sub pretextul oferirii de servicii sociale și medicale prin asociația umanitară „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”, gruparea ar fi indus în eroare donatori și aparținători, obținând bani din donații, sponsorizări și beneficii sociale ale victimelor, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare, conform anchetatorilor.

Victimele, găzduite fără autorizație, ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără a li se asigura condițiile minime pentru sănătate și demnitate. Comunicatul DIICOT menționează că nu au beneficiat de îngrijire constantă, tratamentul medicamentos a fost administrat necorespunzător sau discontinuu de personal necalificat. Un aspect cutremurător relevat de anchetă este descoperirea a 401 persoane decedate în aceste azile, îngropate pe un câmp lângă cimitirul greco-catolic, de-a lungul anilor. Ministerul Muncii a confirmat că Viorel Pașca nu deținea acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru aceste centre, iar prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro).

În urma descinderilor, pe 1 iulie 2026, Viorel Pașca a fost reținut pentru 24 de ore, alături de soția și copiii săi. Deși DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, Tribunalul București a decis, pe 2 iulie, plasarea acestuia sub control judiciar, motivând că „persoanele beneficiau de spații de cazare dotate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale”. Această decizie a fost contestată de DIICOT și de avocatul lui Pașca, iar Curtea de Apel București urma să pronunțe o decizie definitivă pe 13 iulie, după o amânare din 9 iulie.

Oana Gheorghiu a recunoscut că nu are toate informațiile despre caz, dar a discutat cu ministrul Dragoș Pîslaru, care „gestionează cumva” situația și este în legătură cu cei direct implicați. Aceasta a menționat că victimele au fost relocate în spitale sau alte locații și că „câțiva dintre ei au familii care s-au interesat de ei”. Afirmația vicepremierului, că intervenția a fost „excesivă”, contrastează puternic cu gravitatea acuzațiilor DIICOT și cu situația deplorabilă a victimelor, așa cum a fost descrisă de anchetatori. Această divergență de percepție subliniază tensiunea dintre necesitatea intervenției statului în cazuri de abuz și potențialele critici privind modul de desfășurare a operațiunilor.

Comparația cu alte state membre UE, unde sistemele de îngrijire pe termen lung sunt mai bine reglementate și monitorizate, evidențiază lacunele din România. De exemplu, în țări precum Germania sau Suedia, standardele de calitate pentru azile sunt stricte, iar inspecțiile sunt frecvente și riguroase, cu sancțiuni severe pentru nerespectarea legii. În România, deși există legislație, aplicarea și monitorizarea rămân o provocare, așa cum a subliniat și Comisia Europeană. Cazul Bihor nu este singular, incidente similare fiind raportate în ultimii ani în diverse județe, indicând o problemă sistemică legată de controlul și acreditarea serviciilor sociale.

**De ce contează**

Cazul azilelor din Bihor și reacțiile oficiale subliniază o problemă profundă în sistemul de asistență socială din România. Declarațiile Oanei Gheorghiu, care sugerează un exces de zel din partea autorităților, riscă să minimalizeze gravitatea acuzațiilor de trafic de persoane și exploatare a persoanelor vulnerabile, conform DIICOT. Pe de altă parte, lipsa de informare oficială a Comisiei Europene scoate în evidență deficiențele de comunicare și transparență ale autorităților române, în ciuda avertismentelor repetate privind problemele din domeniul îngrijirii pe termen lung. Această situație generează neîncredere în capacitatea statului de a proteja cetățenii și de a asigura servicii sociale de calitate, afectând direct viețile celor mai vulnerabili membri ai societății.

Viitorul acestui caz, cu decizia definitivă a Curții de Apel București privind arestarea lui Viorel Pașca, va fi un test crucial pentru justiția română și pentru modul în care statul abordează infracțiunile de exploatare. Pe termen lung, este imperativ ca România să implementeze reforme substanțiale în sistemul de asistență socială, în conformitate cu recomandările europene. Acestea includ consolidarea cadrului legislativ, îmbunătățirea mecanismelor de control și monitorizare, precum și asigurarea unui personal calificat și suficient. Fără o abordare integrată și responsabilă, riscul repetării unor astfel de tragedii rămâne ridicat, iar încrederea publicului în instituțiile statului va continua să se erodeze.

De asemenea, este esențială o comunicare transparentă și proactivă cu organismele europene pentru a demonstra angajamentul României față de respectarea drepturilor omului și a standardelor de bună guvernanță.