Decizie rapidă, susținere pentru Ilie Bolojan
Oana Gheorghiu, viceprim-ministra interimară, a declarat recent la Digi24 că decizia de a se înscrie în Partidul Național Liberal (PNL) a fost influențată semnificativ de ceea ce a perceput ca fiind o „nedreptate” în procesul politic, în special nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier fără consultarea prealabilă a conducerii liberale. Această decizie rapidă, luată în doar două zile, conform propriilor afirmații, a venit ca un sprijin pentru Ilie Bolojan, al cărui guvern a fost recent demis printr-o moțiune de cenzură.
Moțiunea de cenzură, care a dus la căderea guvernului Bolojan, a fost un „proces foarte dureros” pentru Oana Gheorghiu, potrivit declarațiilor sale în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Ea a subliniat că mare parte din acuzațiile aduse în moțiune s-au bazat pe o notă de informare pe care a prezentat-o în Guvern, referitoare la propunerile de listare la bursă a unor companii de stat. Gheorghiu a menționat că aceste discuții fuseseră purtate anterior la nivelul PSD cu domnul Neacșu și că domnul Oprea participase la întâlnirile comitetului responsabil. Ea a calificat întreaga moțiune drept „o minciună cap-coadă”, acuzând că s-a creat o percepție falsă conform căreia listarea companiilor de stat ar echivala cu „vânzarea țării”. Această narațiune, a adăugat ea, este similară cu „minciunile” care au circulat în 2024, culminând cu anularea alegerilor, un eveniment cu impact major asupra stabilității politice a României.
Deși primise anterior o propunere de aderare la PNL de la Ilie Bolojan, Gheorghiu a amânat decizia pentru a reflecta asupra viitorului său politic. Însă, evenimentele recente, în special modul în care a fost gestionată nominalizarea lui Adrian Veștea, au precipitat hotărârea. „Am luat însă decizia foarte rapid, cred că în două zile, pentru că ceea ce s-a întâmplat în politică, felul în care a venit nominalizarea domnului Vestea, am privit-o ca pe o nedreptate și ca pe un lucru, ca pe o intruziune în acest partid și mi s-a părut că e un moment în care chiar trebuie să fac un pas și să vin alături de domnul Bolojan”, a explicat viceprim-ministra interimară. Această declarație subliniază o ruptură internă în PNL sau cel puțin o percepție a unei decizii unilaterale care a generat disensiuni.
Oana Gheorghiu și-a reiterat, de asemenea, aderența la principiile liberale și de dreapta, afirmând că „cred într-o intervenție cât mai mică a statului în economie.” Ea susține că actuala gestionare a proprietăților de stat este „foarte prost gestionată” și că parteneriatele public-private sau listarea la bursă ar reprezenta soluții mai eficiente. Aceste viziuni economice sunt în linie cu doctrina liberală tradițională, care promovează piața liberă și reducerea amprentei statului în economie. Ea a adăugat că, deși există și aspecte sociale pe care le consideră importante, acestea nu se exclud reciproc cu principiile liberale.
În contextul înscrierii sale și a lui Dragoș Pîslaru în PNL, au apărut acuzații conform cărora această mișcare ar „useriza” partidul, aducând influențe dintr-o zonă „neomarxistă” sau „soroșistă”. Oana Gheorghiu a respins ferm aceste etichetări, declarând: „Nu m-am simțit niciodată nici neomarxistă, nici soroșistă, nici progresistă.” Această respingere subliniază tensiunile ideologice și lupta pentru definirea identității PNL într-un peisaj politic românesc complex, unde etichetările politice sunt adesea folosite ca arme retorice.
De ce contează
Decizia Oanei Gheorghiu de a adera la PNL, motivată de percepția unei nedreptăți politice și de dorința de a-l susține pe Ilie Bolojan, este semnificativă pentru dinamica internă a partidului și pentru viitorul scenei politice românești. Aderarea sa, alături de viziunea sa economică pro-piață, ar putea consolida aripa reformistă a PNL și ar putea influența strategia partidului în privința privatizărilor și a gestionării companiilor de stat. În plus, respingerea acuzațiilor de „userizare” sau „neomarxism” indică o luptă pentru narațiunea ideologică, esențială pentru atragerea electoratului și pentru poziționarea PNL în raport cu alte forțe politice.
Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va fi integrată Oana Gheorghiu în structurile de conducere ale PNL și care va fi impactul real al prezenței sale asupra deciziilor partidului, mai ales în contextul unui congres extraordinar anulat de instanță. Discuțiile despre listarea companiilor de stat, care au generat moțiunea de cenzură, vor continua probabil să fie un punct central în agenda politică. Pe termen lung, aderarea unor figuri precum Gheorghiu ar putea contribui la redefinirea PNL, în ciuda criticilor privind „intruziunea” sau „userizarea” partidului, influențând direcția ideologică și capacitatea acestuia de a propune soluții concrete pentru provocările economice și sociale ale României.
Contextul politic actual, marcat de instabilitate guvernamentală și de căutarea unor noi alianțe, va testa reziliența și adaptabilitatea PNL în fața acestor schimbări interne și externe.