Confruntare pe tema gestionării fondurilor cinegetice
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri, 11 iulie 2026, la Focșani, intenția de a aduce modificări substanțiale Legii vânătorii, argumentând că legislația actuală este depășită și favorizează menținerea acelorași administratori ai fondurilor cinegetice, fără o competiție reală. Declarațiile sale vin în contextul unui eveniment tragic petrecut la sfârșitul anului 2024 în zona Răcoasa, județul Vrancea, unde un bărbat și-a pierdut viața în timpul unei partide de vânătoare. „Aș vrea să văd parlamentarii care își asumă că sunt de partea infractorilor”, a declarat ministrul, subliniind necesitatea unor sancțiuni drastice pentru administratorii fondurilor unde au loc astfel de tragedii.
Poziția Dianei Buzoianu a stârnit o reacție vehementă din partea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS). Mugurel Drăgănescu, președintele executiv al AGVPS, a replicat dur, acuzând-o pe ministru de confuzie între rolurile Ministerului Mediului și cele ale asociațiilor de vânătoare, și a catalogat afirmațiile acesteia drept o „luptă politică” care depășește limitele bunului simț. Drăgănescu a respins etichetarea gestionarilor de fonduri cinegetice drept „infractori”, considerând-o nefondată și jignitoare, mai ales în condițiile în care ancheta penală privind incidentul din Vrancea nu este finalizată.
Ministerul Mediului a format deja un grup de lucru, cu câteva săptămâni în urmă, pentru a analiza și propune modificări legislației. Diana Buzoianu a explicat că actuala lege permite prelungirea la infinit a contractelor de gestionare, eliminând orice formă de competiție. „Sunt oameni care se așteaptă ca, indiferent de ce se întâmplă pe fondul respectiv de vânătoare, să rămână în continuare administratorii gestionari ai acelui fond”, a punctat ministrul, conform AGERPRES. Ea a citat cazul fondului de vânătoare de la Răcoasa ca exemplu elocvent al problemelor sistemice, unde, la peste un an de la tragedie, aceeași asociație continuă să administreze fondul. Ministrul consideră că în astfel de situații, administratorul nu ar mai trebui să aibă dreptul de a gestiona fonduri cinegetice, propunând sancțiuni de 10-20 de ani.
Pe lângă lipsa competiției și gestionarea deficitară, ministrul a menționat și probleme legate de drepturile proprietarilor de terenuri incluse în fondurile de vânătoare. Potrivit acesteia, proprietarii care reprezintă 49% dintr-un fond de vânătoare se simt „închiși într-o asociație unde nu mai au drepturi, nu mai pot acționa, nu mai pot decide inclusiv asupra proprietății lor” odată ce o majoritate de 50%+1 este formată. Aceste aspecte, spune Buzoianu, necesită modificări legislative urgente. Proiectul de lege, care nu va rescrie legea de la zero, ci va viza modificări punctuale ale unor articole, va fi depus în Parlament după încheierea vacanței parlamentare, deoarece Guvernul interimar nu poate emite ordonanțe de urgență.
Replica AGVPS, prin vocea lui Mugurel Drăgănescu, a fost extrem de dură. El a subliniat că asociațiile de vânătoare au realizat investiții private de sute de milioane de euro de-a lungul timpului în gestionarea durabilă a faunei cinegetice și că incidentele izolate nu ar trebui să ducă la o generalizare negativă. Drăgănescu a acuzat-o pe Diana Buzoianu că face o confuzie intenționată între „administratorul faunei cinegetice – Ministerul Mediului” și „gestionarii faunei cinegetice – asociațiile de vânătoare”. Mai mult, președintele executiv al AGVPS a întors acuzația de „infractor” către ministrul Buzoianu, invocând abuzul în serviciu. El a susținut că ministrul nu și-a îndeplinit obligațiile legale de a emite, până la 15 aprilie 2026, ordinele privind aprobarea cotei de recoltă pentru specia căprior, și până la 15 mai 2026, cotele de recoltă pentru alte specii de vânat, precum și nivelul de prevenție pentru specia urs. Potrivit AGVPS, primele două ordine au fost emise cu întârzieri de 15, respectiv peste 45 de zile, iar ordinul pentru urs nu fusese emis deloc până la data declarațiilor, lăsând comunitățile rurale expuse atacurilor urșilor. Drăgănescu a cerut scuze publice din partea ministrului și a amenințat cu o plângere la Consiliul Național al Discriminării în cazul în care declarațiile nu sunt retractate, acuzând un „derapaj grav”.
Controversa evidențiază o tensiune profundă între viziunea Ministerului Mediului, care pledează pentru o reformă a sistemului de gestionare a fondurilor de vânătoare, și asociațiile de profil, care își apără statutul și activitatea. În 2023, România a raportat aproximativ 60.000 de vânători activi, conform datelor AGVPS, gestionând peste 2.000 de fonduri cinegetice. O modificare a Legii vânătorii ar putea avea un impact semnificativ asupra acestui sector, estimat la peste 100 de milioane de euro anual, incluzând taxele de vânătoare, investițiile în conservarea faunei și turismul cinegetic. Cazul din Vrancea, unde un bărbat a fost împușcat mortal, este doar unul dintre incidentele care au ridicat semne de întrebare privind siguranța și responsabilitatea în timpul partidelor de vânătoare, amplificând presiunea publică pentru o reglementare mai strictă.
De ce contează
Aceste modificări propuse la Legea vânătorii sunt cruciale pentru transparentizarea și eficientizarea gestionării fondurilor cinegetice din România. O legislație modernizată ar putea preveni tragedii similare celei din Vrancea, prin responsabilizarea administratorilor și introducerea competiției reale, eliminând monopolurile. De asemenea, reforma ar putea asigura o mai bună protecție a drepturilor proprietarilor de terenuri și ar clarifica rolurile instituțiilor și asociațiilor implicate. Impactul se va resimți direct asupra siguranței publice, conservării faunei și, nu în ultimul rând, asupra imaginii României în contextul politicilor europene de mediu și vânătoare.
Discuțiile privind modificarea Legii vânătorii vor continua în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Mediului, urmând ca propunerile să fie concretizate într-un proiect de lege. Odată depus în Parlament după vacanța parlamentară, proiectul va fi supus dezbaterilor și votului, unde se anticipează o confruntare intensă între susținătorii reformei și cei care apără interesele actualilor gestionari. Rămâne de văzut în ce măsură parlamentarii își vor asuma riscul politic de a susține o lege care ar putea deranja anumite grupuri de interese, dar care, potrivit ministrului, este esențială pentru a pune capăt practicilor abuzive și pentru a asigura o gestionare corectă a resurselor cinegetice naționale.
De asemenea, modul în care acuzațiile reciproce de „infractor” vor fi gestionate de instituțiile abilitate va fi un indicator al tensiunilor existente.