Controverse persistente privind achizițiile publice la MIPE
În pofida unei crize politice profunde și a statutului de guvern demis, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus interimar de Dragoș Pîslaru, a atribuit un nou contract de consultanță firmei pe care ministrul însuși a fondat-o și administrat-o anterior. Acest contract, al cincilea de acest fel sub mandatul său, ridică întrebări serioase privind transparența și etica achizițiilor publice în România.
Potrivit Gândul.ro, cel mai recent contract, în valoare de aproape 3 milioane de lei, a fost încheiat la data de 8 iunie 2026 între firma Civitta Strategy & Consulting SA și MIPE. Această tranzacție se adaugă unei serii de patru contracte anterioare, totalizând peste 13,7 milioane de lei, primite de Civitta de la MIPE în perioada iulie 2020 – iunie 2026, sub conducerea lui Dragoș Pîslaru. Jurnalul.ro, pe de altă parte, raportează că noul contract a fost atribuit la 19 iunie 2026, având o valoare de 598.209 euro (aproximativ 2,97 milioane de lei la un curs de 4.97 lei/euro) și vizează servicii de consultanță pentru evaluarea „Programului Sănătate” pe o durată de 48 de luni. Discrepanța minoră în data atribuirii și valoarea exactă subliniază necesitatea unei verificări mai amănunțite a detaliilor publicate.
Obiectul contractului, conform jurnalul.ro, este de a determina utilizarea resurselor Programului Sănătate, evaluând eficacitatea, eficiența, relevanța, vizibilitatea, impactul și caracterul incluziv al acestora, inclusiv din perspectiva de gen. Aceste servicii sunt esențiale pentru monitorizarea fondurilor europene, dar alegerea repetată a aceleiași firme, cu legături directe cu ministrul în funcție, a stârnit critici. Din 2020 până în 2026, Civitta Strategy & Consulting SRL a obținut, conform jurnalul.ro, opt contracte de la MIPE, cu o valoare totală de 19.866.130 de lei cu TVA, dintre care cinci au fost semnate în timpul mandatului de ministru al lui Pîslaru, totalizând 13.727.515,9 lei cu TVA.
Relația dintre Dragoș Pîslaru și Civitta Strategy & Consulting SA (fostă SC Gea Strategy & Consulting SA) este una de lungă durată. Firma a fost înființată la 15 decembrie 2007, cu Pîslaru ca fondator și administrator, deținând inițial 20% din acțiuni. Sediul social al companiei a funcționat chiar într-un apartament aflat în proprietatea sa, situat în zona Arcului de Triumf, conform Gândul.ro. Acționariatul inițial a inclus nume sonore din politica și finanțele românești, cum ar fi Daniel Dăianu (președintele Consiliului Fiscal), fostul premier Florin Cîțu, fostul ministru al bugetului Liviu Voinea și Bianca Adriana Păuna, Laurian Lungu și Asociația Grupul de Economie Aplicată, conform detaliilor furnizate de jurnalul.ro și Gândul.ro.
Dragoș Pîslaru s-a retras din structura acționariatului firmei în 2020, înainte de a prelua mandatul de europarlamentar, după o scurtă revenire ca „partener” cu o participație de 0,5% după perioada în care a fost ministru al Muncii în guvernul tehnocrat. Cu toate acestea, legăturile persistă. Un alt aspect relevant, semnalat de jurnalul.ro, este că Elena Botezatu, actualul director de cabinet al ministrului Pîslaru la MIPE, a lucrat ca „expert-cheie” pentru Civitta între 2018 și 2021. Această continuitate a relațiilor profesionale și personale ridică semne de întrebare privind potențialul conflict de interese, chiar și în absența unei dețineri directe de acțiuni.
Contextul demiterii guvernului, care a avut loc la sfârșitul anului 2025, conform Gândul.ro, adaugă o nouă dimensiune controverselor. Chiar și în calitate de ministru interimar, Pîslaru a continuat să semneze contracte de o valoare considerabilă. Această situație subliniază o vulnerabilitate a sistemului de achiziții publice din România, unde guvernele interimare sau demisionare pot continua să angajeze fonduri publice, adesea fără un control parlamentar riguros sau o responsabilitate politică pe termen lung. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se situează printre țările UE cu cel mai mare risc perceput de corupție în achizițiile publice, un indicator care, în lumina acestor evenimente, pare să se confirme.
Comparativ cu alte state membre UE, unde normele de etică și transparență sunt mult mai stricte, situația din România relevă lacune legislative și de implementare. De exemplu, în țări precum Suedia sau Danemarca, orice legătură anterioară, chiar și indirectă, între un oficial guvernamental și o companie care câștigă contracte publice, ar declanșa o investigație amănunțită și ar putea duce la anularea contractului. În România, deși există legi privind conflictul de interese, aplicarea lor pare a fi mai laxă, permițând astfel de situații să persiste. Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât Pîslaru a deținut, la un moment dat, funcții interimare la două ministere cheie, cel al Fondurilor Europene și cel al Muncii, crescând anvergura deciziilor sale.
Criticile la adresa MIPE nu sunt noi. La sfârșitul anului 2025, Gândul.ro a relatat că ministerul a atribuit deja două contracte de consultanță în valoare de aproximativ 4,6 milioane de lei firmei Civitta. Această practică repetată de a acorda contracte aceleiași companii, cu legături istorice cu ministrul, ridică semne de întrebare nu doar despre concurența loială, ci și despre eficiența cheltuirii banului public. În 2024, Curtea de Conturi a României a semnalat deficiențe majore în modul de atribuire și monitorizare a contractelor de consultanță finanțate din fonduri europene, subliniind lipsa unei justificări clare a necesității acestor servicii și a unei evaluări post-implementare adecvate.
De ce contează
Aceste contracte repetate acordate unei firme cu legături strânse cu ministrul Dragoș Pîslaru subliniază vulnerabilitățile sistemului de achiziții publice din România și riscul de conflict de interese. Faptul că tranzacțiile au avut loc într-o perioadă de instabilitate guvernamentală, cu un executiv demis, erodează încrederea publică în instituțiile statului și în modul în care sunt gestionate fondurile europene, vitale pentru dezvoltarea țării. Transparența și concurența sunt esențiale pentru a asigura o cheltuire eficientă și etică a banilor contribuabililor și pentru a evita percepția de favoritism, care poate afecta absorbția fondurilor UE.
Situația actuală deschide mai multe întrebări fără răspuns. Va exista o investigație oficială privind aceste contracte, având în vedere legăturile directe și indirecte ale ministrului cu firma beneficiară? Ce măsuri vor fi luate pentru a consolida legislația privind conflictul de interese și pentru a preveni astfel de situații pe viitor, mai ales în perioade de tranziție guvernamentală? Rămâne de văzut dacă instituțiile de control, precum Agenția Națională de Integritate (ANI) sau Curtea de Conturi, se vor autosesiza sau vor fi sesizate oficial pentru a clarifica legalitatea și etica acestor atribuiri.
De asemenea, este crucial de monitorizat impactul real al serviciilor de consultanță asupra Programului Sănătate și dacă acestea justifică sumele considerabile alocate din fonduri publice, mai ales în contextul în care România are o rată de absorbție a fondurilor europene sub media UE în 2025, conform datelor Comisiei Europene.