Apel pentru independența justiției și statul de drept
Procurorul General al României, Cristina Chiriac, a declarat vineri, 3 iulie 2026, că Ministerul Public nu va tolera ca activitatea procurorilor să fie influențată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spațiul public, indiferent de sursa acestora. Declarația vine în contextul intenselor reacții generate de ancheta DIICOT privind azilele ilegale din județul Bihor, un caz care a scos la iveală sute de persoane vulnerabile exploatate și a stârnit numeroase controverse publice, inclusiv acuzații de tentă politică.
Cristina Chiriac a subliniat că, în ultimele zile, activitatea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost supusă unor critici și presiuni publice considerabile. „Îmi exprim întreaga susținere față de procurorii DIICOT și reafirm faptul că Ministerul Public nu va accepta ca activitatea procurorilor să fie influențată, intimidată sau delegitimată prin presiuni exercitate în spațiul public, indiferent din partea cui provin acestea”, a transmis procurorul general într-un comunicat de presă. Aceasta a adăugat că, într-un stat de drept, procurorii nu răspund în fața curentelor de opinie, a intereselor politice sau a campaniilor mediatice, ci exclusiv în fața legii, iar fiecare act procesual trebuie evaluat doar prin raportare la cadrul legal și la probele administrate, conform Digi24.
Cazul azilelor din Bihor vizează presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane, conform surselor citate de HotNews. Acesta implică centrele administrate de Viorel Pașca, unde, potrivit suspiciunilor oamenilor legii, pacienții ar fi fost exploatați pentru ca Pașca și familia sa să le preia banii. DIICOT a utilizat inclusiv patru investigatori sub acoperire care au lucrat în aceste centre pentru a aduna probe. Instanța, respectiv Tribunalul București, a decis plasarea sub control judiciar a celor șase persoane reținute, inclusiv a lui Viorel Pașca, decizie care nu este definitivă, așa cum a relatat Gândul.
Presiunile publice au fost amplificate de acuzațiile că ancheta ar fi avut o țintă politică, menită să-l vizeze pe Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor. Ilie Bolojan a negat vehement orice legătură cu acest caz, declarând că nu a avut interacțiuni cu reprezentanții asociației, nu i-a vizitat niciodată și nu a avut competențe de a inspecta aceste locații. El a subliniat că inspecțiile revin agențiilor județene de servicii sociale și că, în calitate de primar și președinte de CJ, nu a avut contact cu asociația în cauză, conform Gândul. Această negare fermă a venit în contextul în care s-a insistat cu întrebări pe subiect, generând o reacție vizibil nervoasă din partea oficialului local.
Procurorul general a avertizat că este firesc ca activitatea Ministerului Public să fie supusă controlului democratic și dezbaterii publice. Cu toate acestea, „nu este compatibil cu principiile statului de drept ca anchetele penale să fie contestate prin demersuri care tind să exercite presiuni asupra procurorilor înainte ca autoritățile judiciare competente să se pronunțe potrivit procedurilor prevăzute de lege.” Această poziție este în concordanță cu principiile europene privind independența justiției, așa cum sunt ele stipulate în Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care menționează statul de drept ca valoare fundamentală a Uniunii. De exemplu, Conform raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2023, independența procurorilor este un pilon esențial al sistemelor judiciare democratice, iar presiunile politice sau mediatice sunt considerate obstacole serioase în calea funcționării imparțiale a justiției.
Independența procurorilor nu reprezintă un privilegiu al unei categorii profesionale, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul cetățenilor, a reiterat Cristina Chiriac. Atunci când această independență este pusă sub presiune, este afectată însăși capacitatea statului de a aplica legea în mod egal și imparțial. Ministerul Public are obligația constituțională, conform Articolului 132 din Constituția României din 1991 (revizuită în 2003), de a apăra ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și interesele generale ale societății. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, procurorii trebuie să își desfășoare activitatea într-un climat care să excludă orice formă de intimidare, presiune sau influență externă.
Un mesaj similar a fost transmis și de procurorii DIICOT, cu o zi înainte de declarația Procurorului General. Aceștia au reclamat declarațiile cu caracter politic făcute în ultimele zile cu referire la cazul din Bihor, acuzând „o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”, potrivit HotNews. Procurorii au avertizat că justiția „nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală” și au afirmat că „un stat democratic nu poate funcționa dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac”. Această poziție comună a DIICOT și a Procurorului General subliniază o preocupare sistemică față de imixtiunile externe în actul de justiție, un fenomen care, conform datelor Eurobarometrului din 2022, afectează încrederea publicului în sistemul judiciar din România, unde doar 38% dintre cetățeni aveau o încredere ridicată sau destul de ridicată în justiție, sub media UE de 54%.
De ce contează
Această intervenție a Procurorului General este crucială pentru menținerea credibilității sistemului judiciar românesc. Atunci când anchetele penale majore, precum cea a azilelor din Bihor, sunt supuse presiunilor politice și mediatice, riscul de subminare a statului de drept crește exponențial. Respectarea independenței procurorilor este o garanție fundamentală că legea va fi aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, indiferent de influența sau statutul lor social. Ignorarea acestor principii ar putea duce la o justiție selectivă și la o eroziune a încrederii publicului în instituțiile statului, având consecințe grave asupra coeziunii sociale și a respectării drepturilor fundamentale.
Concluzie
Mesajul ferm al Cristinei Chiriac și al DIICOT reprezintă un semnal clar că Ministerul Public nu va ceda în fața presiunilor externe, indiferent de natura și amploarea lor. Rămâne de văzut cum vor evolua atât ancheta în cazul azilelor din Bihor, cât și reacțiile publice și politice. Este esențial ca actorii vieții publice să înțeleagă că respectarea independenței autorității judiciare este o obligație fundamentală și o condiție esențială pentru menținerea încrederii cetățenilor în justiție.
Viitoarele acțiuni ale instanțelor și ale procurorilor vor demonstra capacitatea sistemului de a rezista acestor presiuni și de a aplica legea imparțial, consolidând sau slăbind, în cele din urmă, statul de drept în România.