Independența justiției, apărată în cazul Rapcea
Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a intervenit marți, 30 iunie 2026, într-un comunicat oficial, în dezbaterea publică aprinsă privind modul în care procurorul Mircea-Bogdan Rocsin de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB) și-a exercitat atribuțiile profesionale în cazul avocatului Mihai Rapcea. Chiriac a subliniat că „abordarea nu servește interesului public, poate afecta încrederea cetățenilor în independența justiției”, condamnând atacurile la persoană și solicitând respectarea principiilor statului de drept.
Această reacție vine în contextul în care atât avocata Sabina Hîncean – soția lui Mihai Rapcea – cât și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, citați de News.ro, au criticat modul de acțiune al procurorului Rocsin. Principala acuzație adusă acestuia a fost că l-ar fi chestionat pe avocatul Rapcea în legătură cu deținerea în casă a unei icoane cu Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, pe lângă alte obiecte și publicații considerate de anchetatori cu semnificație legionară. Parchetul General, prin vocea Cristinei Chiriac, a accentuat că, deși respectă dreptul la critică publică, „independența procurorilor reprezintă o valoare constituțională care trebuie protejată cu aceeași fermitate”.
Cazul a debutat joi, 25 iunie 2026, când procurorii PCAB au efectuat trei percheziții domiciliare în București la adresele avocatului Mihai Rapcea, suspectat de trei infracțiuni. În urma perchezițiilor și a accesului la un sistem informatic, au fost ridicate „publicații, obiecte cu semnificație simbolică și înscrisuri care reflectă afinități față de ideologia legionară”, potrivit comunicatului PCAB. Ulterior, procurorul a dispus reținerea suspectului pentru 24 de ore, urmată de plasarea acestuia sub control judiciar. Această măsură preventivă a fost contestată de Rapcea, care a cerut instanței ridicarea ei, invocând nereguli în obținerea probelor și contestând competența Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” de a evalua caracterul legionar sau fascist al faptelor și simbolurilor.
Potrivit surselor citate de News.ro, acuzațiile împotriva lui Mihai Rapcea vizează o serie de fapte considerate de procurori că depășesc limitele libertății de exprimare și intră în sfera propagării ideologiilor extremiste. Printre acestea se numără promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, precum Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, prin elogierea lor directă și prezentarea drept „repere valorice și victime ale unor epurări ideologice”. Un alt episod invocat de procurori este cel din ianuarie 2026, când Rapcea ar fi distribuit un videoclip realizat la Ateneul Român, în care un dispozitiv artizanal executa salutul legionar în fața bustului lui Mihai Eminescu, scenă interpretată ca un „ritual cu tentă totalitară”.
De asemenea, în mai 2024, Rapcea ar fi publicat pe Facebook fragmente din lucrarea „Cărticica șefului de cuib” a lui Corneliu Zelea Codreanu, folosind lozinci și formule asociate mișcării legionare. Anchetatorii subliniază că nu este vorba de o simplă reproducere a unui text istoric, ci de utilizarea acestuia într-un context de legitimare a unui discurs extremist. Implicarea sa în adunări comemorative cu caracter neolegionar, inclusiv la Tâncăbești, unde s-ar fi intonat cântece legionare și folosit salutul fascist, este de asemenea menționată.
Pe componenta de antisemitism, procurorii afirmă că, în aprilie 2026, Rapcea ar fi publicat o înregistrare video în care instiga la ură împotriva comunității evreiești, recurgând la formule degradante și teorii conspiraționiste despre „controlul sionist” asupra justiției din România. O altă acuzație se referă la intenția sa de a purta pe piept steaua galbenă, gest interpretat de anchetatori ca o bagatelizare a memoriei victimelor Holocaustului. Mai mult, pe 9 octombrie 2024, de Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, Rapcea ar fi organizat un protest în fața Ambasadei Israelului, unde ar fi promovat mesaje ce descriau iudaismul drept o „doctrină satanică”.
În apărarea sa, avocatul Mihai Rapcea susține că probele obținute din telefonul său mobil au fost strânse nelegal, prin utilizarea unei „ordonanțe de autorizare provizorie” în locul unei percheziții informatice dispuse de un judecător, conform News.ro. El contestă și valoarea rapoartelor Institutului „Elie Wiesel”, considerându-l subiectiv și necompetent să stabilească caracterul legionar sau fascist. Rapcea invocă libertatea de exprimare, susținând că mesajele și postările sale reprezintă „simple judecăți de valoare, nu fapte penale”, și că obiectele găsite la domiciliu țin de viața sa privată și convingerile sale, fără a avea un scop propagandistic. De asemenea, el consideră restricțiile impuse prin controlul judiciar, în special interdicția de a posta online și de a participa la adunări publice, ca fiind disproporționate și o formă de cenzură.
Un aspect important al biografiei publice a lui Mihai Rapcea este legătura sa cu MISA și cu Gregorian Bivolaru. În urmă cu 20 de ani, Rapcea a participat nu doar la procesele lui Bivolaru în calitate de apărător, ci și la întrunirile MISA. Blogul său personal, cu un capitol dedicat „Misa - Bivolaru Archives”, conține materiale care atestă sprijinul său explicit pentru ideea de nevinovăție a lui Bivolaru, inclusiv o postare din 2010 intitulată „Our Hero: Vestea despre nevinovăția lui Gregorian Bivolaru a ajuns până în Suedia. Ura!!!”. Ulterior, după fuga lui Bivolaru în străinătate, Rapcea s-a distanțat de liderul MISA, criticându-l și relatând, într-un material video din 2011, o întâlnire avută cu acesta în Suedia, unde susținea că ar fi fost victima unor manevre de manipulare.
Activitatea politică a lui Rapcea este, de asemenea, notabilă. El a fost membru fondator al „Asociației Noua Dreaptă” în 2007 și a participat la acțiuni de stradă, inclusiv la incidente violente împotriva comunității LGBTQ+ la marșurile Pride. În 2024, a candidat la alegerile parlamentare pe listele Partidului Patrioții Poporului Român (PPR) ca senator în Circumscripția București, campania sa fiind marcată de distribuirea unor materiale cu caracter rasist și eugenist. De asemenea, a avut o legătură publică cu Diana Șoșoacă, fiind vicepreședinte al partidului SOS România, de unde a fost exclus odată cu fostul soț al liderei. Postările sale pe rețelele de socializare sunt caracterizate de un antisemitism radical, o parte dintre ele fiind eliminate de platforme pentru încălcarea regulilor privind discursul urii, așa cum s-a întâmplat în iulie 2024, când a publicat un material cu caracter rasist despre identificarea persoanelor cu origini evreiești.
**De ce contează** Acest caz este semnificativ deoarece ridică întrebări esențiale despre echilibrul dintre libertatea de exprimare și limitele acesteia în contextul legilor care combat extremismul și antisemitismul. Intervenția Procurorului General subliniază importanța protejării independenței justiției în fața presiunilor publice, dar și responsabilitatea magistraților de a acționa imparțial. Modul în care instanțele vor soluționa contestațiile avocatului Rapcea, în special cele legate de legalitatea probelor și competența Institutului „Elie Wiesel”, va crea precedente importante pentru cazurile viitoare de incitare la ură și promovare a ideologiilor extremiste în spațiul online românesc. Situația evidențiază tensiunile persistente în societatea românească privind interpretarea și aplicarea legislației anti-extremiste, în special în ceea ce privește mișcarea legionară și antisemitismul.
Conflictul dintre acuzațiile aduse avocatului Mihai Rapcea și apărarea sa bazată pe libertatea de exprimare și presupuse nereguli procedurale va continua să fie un subiect de interes public. Următorul pas va fi decizia instanței cu privire la contestația depusă de Rapcea împotriva măsurii controlului judiciar. Această decizie va oferi claritate asupra legalității probelor și a temeiniciei acuzațiilor. De asemenea, modul în care Ministerul Public și instanțele vor gestiona criticile aduse procurorului Rocsin va fi un test pentru independența și credibilitatea sistemului judiciar românesc.
Cazul ar putea duce la o reevaluare a protocoalelor de investigare în cazurile de extremism online și la o mai bună definire a rolului instituțiilor specializate, precum Institutul „Elie Wiesel”, în expertiza judiciară.