Ancheta germană indică implicarea Kievului
Parchetul federal german a anunțat joi, 2 iulie 2026, că sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, survenită în septembrie 2022, ar fi fost organizată la ordinul unor autorități ucrainene. Această declarație a fost făcută publică la o zi după inculparea primului suspect în dosar, Serghii Kuznieţov, identificat ca fiind un militar ucrainean. Potrivit BBC și Politico, procurorii susțin că Kuznieţov, împreună cu alți militari, a elaborat un plan detaliat pentru distrugerea acestei infrastructuri energetice cruciale care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. „La solicitarea autorităților ucrainene, el și alți militari au conceput operațiunea de sabotare a conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2”, se arată într-un comunicat oficial al Parchetului german, citat de Digi24.
Serghii Kuznieţov a fost arestat în Italia la 21 august 2025 și extrădat în Germania o lună mai târziu. El susține că, la momentul exploziilor din 2022, era comandant în armata ucraineană și că se afla pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, anchetatorii germani au prezentat dovezi conform cărora suspectul și mai mulți complici – incluzând scafandri, un comandant de navă și un specialist în explozibili – ar fi închiriat un velier din Germania. Aceștia ar fi navigat până în apropierea insulei daneze Bornholm, unde ar fi coborât sub apă pentru a fixa încărcături explozive pe conducte. Ulterior, dispozitivele au fost detonate, provocând distrugerea infrastructurii.
Scopul declarat al operațiunii, conform procurorilor germani, era blocarea pe termen lung a livrărilor de gaze naturale prin aceste conducte și, implicit, reducerea veniturilor obținute de Rusia din exporturile energetice. „Obiectivul era împiedicarea durabilă a transportului de gaze și limitarea capacității Rusiei de a finanța războiul prin veniturile provenite din comerțul cu gaze naturale”, subliniază comunicatul. La momentul exploziilor din septembrie 2022, gazoductul Nord Stream 2 nu intrase încă în exploatare, dar Nord Stream 1 asigura, înainte de invazia rusă, aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei, conform datelor Eurostat din 2021.
Proiectul Nord Stream a fost o sursă constantă de controverse, fiind criticat în repetate rânduri de partenerii europeni și de Statele Unite. Acestea au avertizat că o astfel de infrastructură sporește dependența energetică a Europei de Rusia. După declanșarea războiului din Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană a redus drastic importurile de hidrocarburi rusești, iar continentul s-a confruntat cu o creștere puternică a prețurilor la energie, ajungând la un vârf de peste 300 euro/MWh în august 2022, conform datelor de la Bursa Europeană de Energie (EEX). Acest context a amplificat speculațiile privind sabotajul, deși inițial Rusia a fost principalul suspect.
Autoritățile ucrainene nu au recunoscut niciodată implicarea în sabotajul conductelor Nord Stream. Cu toate acestea, oficiali de la Kiev au susținut în repetate rânduri că orice acțiune care afectează capacitatea Kremlinului de a finanța războiul este legitimă. Acest punct de vedere a fost exprimat de mai mulți oficiali ucraineni, inclusiv de președintele Volodimir Zelenski, care a subliniat importanța sancțiunilor economice împotriva Rusiei. Investigația germană continuă, iar procurorii încearcă să stabilească întreaga structură care ar fi fost implicată în organizarea și executarea operațiunii de sabotaj, indicând că Serghii Kuznieţov ar fi doar o piesă dintr-un angrenaj mai amplu.
De ce contează
Aceste acuzații directe ale procurorilor germani, bazate pe o anchetă riguroasă și pe inculparea unui suspect, marchează o turnură majoră în cazul sabotajului Nord Stream. Revelațiile pot tensiona relațiile dintre Germania și Ucraina, ambele state fiind parteneri importanți în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, ele ridică semne de întrebare serioase cu privire la legitimitatea acțiunilor de sabotaj în infrastructura energetică europeană și pot influența percepția publică asupra conflictului. Impactul asupra securității energetice europene este, de asemenea, semnificativ, reamintind vulnerabilitățile rețelelor de aprovizionare și necesitatea diversificării surselor.
Ancheta va continua să exploreze rolul exact al autorităților ucrainene și al altor posibili complici în această operațiune complexă. Rămâne de văzut dacă vor fi formulate acuzații suplimentare și cum va reacționa oficial Kievul la aceste noi informații. De asemenea, este esențial să se stabilească dacă au existat și alte entități sau state implicate în facilitarea sau susținerea acestei acțiuni, având în vedere complexitatea logistică și financiară necesară pentru un astfel de sabotaj.
Până la o condamnare finală, Serghii Kuznieţov beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar declarațiile sale privind prezența sa în Ucraina la momentul exploziilor vor fi analizate în detaliu de instanțele germane.