Risc hidrologic extins în România, cu impact local
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis joi, 2 iulie 2026, o nouă avertizare hidrologică, valabilă până vineri la prânz, ca urmare a precipitațiilor prognozate. Această avertizare, ce vizează 37 de județe, indică un risc crescut de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și de viituri rapide pe râurile mici, cu posibile inundații locale și depășiri ale cotelor de apărare. „Fenomenele hidrologice estimate se pot manifesta cu intensitate mai mare pe râurile mici din județele Cluj, Bihor, Arad, Argeș, Maramureș, Suceava, Neamț și Botoșani”, a declarat un reprezentant al INHGA, subliniind gravitatea situației.
Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Codul Portocaliu de inundații este în vigoare în intervalul 2 iulie, ora 12:00 – 3 iulie, ora 09:00, și afectează râurile din județele Argeș și Olt. Această clasificare indică fenomene hidrologice periculoase, cu potențial de inundații semnificative, care pot afecta gospodării și infrastructura locală. Este esențial ca populația din aceste zone să fie în alertă maximă și să urmeze instrucțiunile autorităților.
În paralel, un Cod Galben de inundații a fost instituit pentru o perioadă mai extinsă, între 2 iulie, ora 12:00, și 3 iulie, ora 12:00. Acesta vizează sectoare de râuri din nu mai puțin de 37 de județe, printre care Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Tulcea, Timiș, Vâlcea și Vrancea. Această extindere geografică subliniază amploarea fenomenelor meteorologice și hidrologice actuale, care, deși nu la fel de intense ca cele de Cod Portocaliu, necesită o monitorizare atentă.
Comparativ cu situația hidrologică din anii precedenți, de exemplu în 2020 când au existat avertizări similare, dar cu o distribuție geografică ușor diferită, avertizarea actuală se remarcă prin numărul mare de județe vizate de Codul Galben. În 2020, conform datelor INHGA, s-au înregistrat inundații semnificative în bazinul hidrografic al Mureșului și al Prutului, ceea ce a dus la pagube estimate la peste 50 de milioane de lei. De asemenea, conform unui raport al Eurostat din 2023, România se numără printre statele membre UE cu o vulnerabilitate medie spre ridicată la inundații, în special în regiunile de deal și munte, unde viiturile rapide sunt un fenomen recurent.
Autoritățile locale din județele afectate sunt îndemnate să acționeze conform prevederilor Ordinului nr. 459/78/2019. Acest regulament, emis de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, reglementează gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, inclusiv inundațiile, seceta hidrologică și incidentele la construcțiile hidrotehnice. Este crucial ca aceste autorități să activeze planurile de intervenție și să coordoneze eforturile de prevenire și răspuns, având în vedere că Ministerul Mediului a activat deja toate mecanismele de monitorizare și coordonare pentru instituțiile din subordine, pregătite să intervină rapid.
Populația este sfătuită să urmărească permanent informațiile și avertizările transmise de autorități, să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă și traversarea zonelor inundate. De asemenea, este recomandat să nu se staționeze în albiile majore ale râurilor sau în apropierea podurilor și podețelor în timpul fenomenelor meteorologice severe și să se ia măsuri pentru protejarea bunurilor aflate în zone cu risc de inundare. Aceste măsuri preventive pot reduce semnificativ riscurile și pagubele materiale și umane, conform Ghidului de Prevenire a Inundațiilor 2025, publicat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
De ce contează
Această avertizare hidrologică extinsă este crucială deoarece subliniază vulnerabilitatea României la fenomenele meteorologice extreme și necesitatea unei pregătiri constante. Inundațiile pot provoca nu doar pagube materiale semnificative, ci și pierderi de vieți omenești, perturbări ale infrastructurii și efecte negative asupra economiei locale. Prin combinarea informațiilor de la INHGA și Ministerul Mediului, publicul primește o imagine completă a riscurilor, permițând o reacție mai rapidă și mai eficientă din partea cetățenilor și autorităților, contribuind la salvarea de vieți și bunuri.
În concluzie, situația hidrologică actuală impune o vigilență sporită și o acțiune coordonată la nivel național și local. Pe măsură ce fenomenele meteorologice devin tot mai imprevizibile din cauza schimbărilor climatice, capacitatea de răspuns rapid și eficient la inundații devine o prioritate. Rămâne de văzut în ce măsură precipitațiile prognozate se vor materializa și dacă măsurile preventive vor fi suficiente pentru a limita impactul. Autoritățile vor continua monitorizarea constantă a debitelor și nivelurilor râurilor, iar populația este îndemnată să rămână informată prin canalele oficiale pentru orice actualizare a avertizărilor hidrologice în următoarele ore și zile.
Colaborarea între instituții și cetățeni este cheia gestionării eficiente a acestor situații de urgență.