Crime de război și autoincriminare prin interceptări
Procurorul general federal german, Jens Rommel, a formulat acuzații oficiale împotriva cetățeanului ucrainean Serhii K., pe care îl consideră responsabil pentru atacurile asupra conductelor de gaze Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022. Acuzațiile includ atacarea infrastructurii energetice civile, o crimă de război conform dreptului penal internațional, precum și provocarea unei explozii și distrugerea unor structuri. Cazul, intens disputat la nivel global, marchează prima trimitere în judecată a unui presupus sabotor, iar procesul este programat să înceapă în toamna acestui an la Curtea Regională Superioară din Hamburg, potrivit informațiilor obținute de presa germană – ARD, Süddeutsche Zeitung (SZ) și Die Zeit.
Serhii K., identificat de mass-media ca fiind un fost ofițer de elită ucrainean, în vârstă de 50 de ani, originar din Kiev, este acuzat că a condus o echipă de sabotaj formată din șapte complici. Anchetatorii germani cred că ofițerul a fost la comanda iahtului cu pânze „Andromeda”, de pe care s-ar fi efectuat atacul. Acesta a fost arestat în august 2025 în Italia, în timp ce se afla în vacanță în provincia Rimini, pe baza unui mandat de arestare german, și extrădat în Germania în noiembrie 2025. Un aspect crucial al anchetei, conform ARD, SZ și Die Zeit, este că Serhii K. s-ar fi autoincriminat prin convorbiri telefonice interceptate cu rude și cunoștințe, în timp ce se afla în arestul italian. De asemenea, anchetatorii ar fi găsit dovezi pe telefonul său mobil care indică implicarea sa.
Atacurile din 26 septembrie 2022 au distrus trei dintre cele patru secțiuni ale conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, conducte esențiale pentru importul de gaze rusești în Europa. Nord Stream 1 transporta peste jumătate din gazul rusesc destinat Germaniei înainte de război, în timp ce Nord Stream 2 nu fusese încă operațional. Exploziile au avut loc în apropierea insulei daneze Bornholm. Specialiștii de la Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA) și Poliția Federală au descoperit urme ale unui amestec de explozibili militari (hexogen și octogen) pe iahtul „Andromeda”.
O hotărâre a Curții Federale de Justiție (BGH) din decembrie 2025 indică faptul că Serhii K. era, la momentul infracțiunii, „membru al unei unități militare de forțe speciale ale forțelor armate ucrainene, deținând gradul de ofițer – adică, cu responsabilități de conducere”. Aceeași hotărâre precizează că actul a fost, foarte probabil, comis „în numele unui stat străin” ca parte a unei operațiuni de informații, iar autoritățile statului de la Kiev ar fi fost responsabile. Procurorii germani cred că „mintea” din spatele atacului este fostul ofițer de informații ucrainean Roman Cervinski, care neagă acuzațiile. Surse interne citate de presa germană sugerează că operațiunea ar fi fost aprobată de șeful armatei ucrainene de atunci, Valeri Zalujnîi, care, de asemenea, neagă implicarea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că „Ucraina nu a făcut nimic de genul acesta. Nu aș acționa niciodată așa.”
Apărarea lui Serhii K. a invocat așa-numita imunitate funcțională, susținând că atacul a fost un act de război împotriva Rusiei, iar K. a acționat ca soldat, distrugerea infrastructurii vitale pentru agresorul rus fiind permisă conform dreptului internațional. Curtea Federală de Justiție a respins însă acest apel. Avocatul lui K., Nicola Canestrini, și-a exprimat încrederea că clientul său va fi achitat la procesul din Germania, Serhii K. negând orice implicare. Eforturile Reuters de a obține declarații de la prima echipă de apărare a suspectului din Berlin nu au avut succes.
Pe lângă Serhii K., anchetatorii germani speraseră să aducă în fața instanței și un alt suspect, cetățeanul ucrainean Volodymyr S., care ar fi participat la operațiune ca scafandru. Mandatul de arestare preciza că S. și alții, „lucrând împreună într-o diviziune a muncii”, au atașat „cel puțin patru dispozitive explozive” la conducte. Volodymyr S. a fost arestat în septembrie 2025 în Polonia, unde locuiește cu familia sa. Însă, o instanță din Varșovia a blocat surprinzător extrădarea sa, un caz rar în Uniunea Europeană. Judecătorul polonez a motivat decizia afirmând că atacul asupra conductelor trebuie înțeles ca o acțiune militară într-un război și că, prin urmare, nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală. De asemenea, a pus sub semnul întrebării jurisdicția Germaniei, deoarece exploziile au avut loc în apele internaționale. S. a declarat jurnaliștilor polonezi că nu a comis nicio infracțiune în Germania și că nu a aruncat în aer conductele, iar avocatul său a susținut în instanță că clientul său nu a fost pe coasta Mării Baltice și nu a servit în armată. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a comentat că extrădarea nu era în interesul Poloniei.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru securitatea energetică europeană și pentru clarificarea responsabilităților în contextul conflictului din Ucraina. Aducerea în fața justiției a unui presupus sabotor, acuzat de crime de război, subliniază gravitatea atacului asupra infrastructurii civile și impactul său geopolitic. Deciziile instanțelor germane și poloneze, care abordează diferit problema imunității funcționale în cazul unor acțiuni militare, vor crea precedente importante pentru dreptul internațional și relațiile dintre state, având implicații directe asupra modului în care vor fi tratate pe viitor astfel de incidente de sabotaj transfrontalier.
Procesul lui Serhii K. la Hamburg va fi urmărit cu mare atenție la nivel internațional, oferind, probabil, noi detalii despre operațiunea de sabotaj. Rămâne de văzut dacă instanța germană va reuși să stabilească o legătură directă și irefutabilă între acuzat și presupusa comandă din partea statului ucrainean, în ciuda negărilor oficiale de la Kiev. Refuzul Poloniei de a-l extrăda pe Volodymyr S. complică eforturile Germaniei de a aduce toți suspecții în fața justiției și ridică întrebări privind cooperarea judiciară în cadrul UE în cazuri cu implicații politice și militare.
Viitoarele decizii judiciare vor influența percepția internațională asupra conflictului din Ucraina și asupra rolului diferiților actori statali în evenimentele care au precedat și au urmat invaziei rusești din 2022.