Program controversat pentru specia invazivă
Grecia recompensează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Autoritățile elene au lansat un program de recompensare financiară pentru pescarii care capturează peștele-iepure (Lagocephalus sceleratus), o specie invazivă și extrem de toxică, a cărei prezență în Marea Mediterană a crescut semnificativ pe fondul schimbărilor climatice. Începând de vineri, 26 iunie 2026, guvernul Greciei oferă 5,33 euro pentru fiecare kilogram de pește-iepure capturat, conform informațiilor publicate de ekathimerini.com și preluate de Agerpres.
Această inițiativă vine ca răspuns la pagubele economice considerabile provocate pescarilor, în special în largul insulei Creta și al altor insule grecești, unde peștele-iepure sfâșie plasele de pescuit. Deși autoritățile au declarat că specia, cunoscută local sub denumirea de „lagokefalos”, nu a fost observată în zonele de îmbăiere din stațiunile insulare, prezența sa în ecosistemul marin este o preocupare majoră.
Controversa programului, așa cum a fost semnalată de HotNews.ro, rezidă în eficiența și fezabilitatea sa. Unii pescari și experți pun sub semnul întrebării capacitatea programului de a controla populația în creștere a acestei specii, având în vedere ritmul rapid de reproducere al peștelui-iepure. Criticii susțin că suma oferită ar putea fi insuficientă pentru a motiva un efort susținut de capturare la scară largă, în special pentru pescarii care vizează specii comerciale mai valoroase.
Peștele-iepure este o specie cu corp în formă de torpilă și dinți proeminenți, asemănători celor umani. Pielea și organele sale conțin tetrodotoxină, o neurotoxină puternică ce poate provoca insuficiență cardiacă și chiar deces la oameni dacă este consumată. În urmă cu aproximativ o săptămână, Crucea Roșie Elenă a emis un avertisment de sănătate publică, detaliind măsurile de prim ajutor în cazul sângerărilor provocate de eventuale mușcături și subliniind pericolul letal al toxinei prezente în organele peștelui.
Invazia peștelui-iepure, originar din Oceanul Indian și Pacific, în Marea Mediterană este un exemplu clasic de migrație lessepsiană, fenomen accelerat de deschiderea Canalului Suez și de încălzirea globală. Această specie a fost semnalată pentru prima dată în Mediterană în 2003, iar de atunci s-a răspândit rapid, devenind o amenințare serioasă pentru biodiversitatea locală și pentru industria pescuitului. Conform unui raport din 2023 al Comisiei Europene, speciile invazive marine, precum Lagocephalus sceleratus, cauzează anual pierderi economice de peste 12 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, prin impactul asupra pescuitului, acvaculturii și turismului.
O comparație relevantă poate fi făcută cu eforturile altor țări mediteraneene. De exemplu, Cipru și Turcia au implementat programe similare de recompensare, dar cu rezultate mixte, indicând dificultatea eradicării complete a speciei odată ce aceasta s-a stabilit. Experții de la Institutul Elen de Cercetări Marine (HCMR) au avertizat în 2024 că, fără o strategie integrată și susținută, populația de pește-iepure va continua să crească, afectând ireversibil ecosistemele locale și stocurile de pește autohtone.
Nemulțumirile pescarilor, amplificate de relatările din presa locală, vizează și birocrația asociată procesului de colectare a recompenselor, precum și lipsa unor soluții pe termen lung pentru gestionarea acestei crize ecologice. Unii dintre ei solicită subvenții pentru achiziționarea de echipamente de pescuit mai rezistente, care să nu fie distruse de dinții puternici ai peștelui-iepure, sau programe de cercetare extinse pentru găsirea unor metode de control biologic.
De ce contează
Invazia peștelui-iepure în apele grecești și, implicit, în Marea Mediterană, reprezintă o amenințare triplă: ecologică, economică și de sănătate publică. Din punct de vedere ecologic, specia concurează cu peștii autohtoni pentru resurse și habitat, perturbând echilibrul ecosistemelor marine. Economic, distrugerile aduse plaselor de pescuit și scăderea stocurilor de pește comestibil afectează direct mijloacele de trai ale miilor de pescari. Nu în ultimul rând, riscul toxicologic, cu potențial letal, impune o vigilență sporită din partea consumatorilor și a autorităților, avertizând asupra pericolelor consumului accidental al acestei specii.
Programul de recompensare lansat de Grecia este un pas inițial, dar eficacitatea sa pe termen lung rămâne de văzut. Este probabil ca autoritățile să fie nevoite să ajusteze sumele oferite sau să implementeze strategii suplimentare, inclusiv campanii de conștientizare publică și colaborări regionale cu alte țări mediteraneene.
Întrebările legate de sustenabilitatea financiară a programului și de capacitatea de monitorizare a capturilor rămân deschise, sugerând că lupta împotriva peștelui-iepure va fi o provocare continuă, necesitând o abordare multifactorială și adaptabilă în fața schimbărilor climatice și a dinamicii ecosistemelor marine.