Consilierul prezidențial despre deciziile și imaginea șefului statului
Consilierul prezidențial Eugen Tomac a oferit sâmbătă, 27 iunie 2026, în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, o analiză detaliată a imaginii și modului de operare al președintelui Nicușor Dan, abordând teme precum influența asupra deciziilor sale și eticheta de „pesedist” care i-a fost atribuită. Tomac a subliniat că președintele este un lider integru care își filtrează toate deciziile, sacrificându-și capitalul de imagine pentru a menține România pe o direcție corectă.
Potrivit lui Tomac, „Președintele este un om politic care trece prin propriul filtru toate deciziile și ceea ce mi se pare extrem de important - și mi-aș dori ca acest lucru să să poată fi prezentat cât mai convingător zi de zi - este că în continuare a rămas un lider integru, un om de bună credință, un om care și-a sacrificat tot capitalul de imagine pentru a păstra România pe direcția corectă și de a nu permite jocului politic să domine direcția pe care o are țara”. Această declarație vine în contextul unor critici aduse președintelui privind presupusa sa apropiere de Partidul Social Democrat (PSD), acuzații pe care Tomac le-a adresat direct.
Întrebat direct dacă șeful statului ascultă de cineva, Tomac a confirmat: „Absolut, absolut. Este un lider politic care se consultă. Da”. Această nuanță sugerează că, deși deciziile finale îi aparțin, președintele Nicușor Dan nu operează într-un vid, ci se angajează în dialog și consultări, un aspect esențial al leadershipului democratic. Această abordare contrastează cu percepția publică a unui lider izolat sau autocrat, subliniind o dimensiune consultativă a mandatului său.
Referitor la eticheta de „pesedist”, care i-a fost atribuită președintelui în ultimele luni, Tomac a explicat că Nicușor Dan este un om politic format în lupta pentru a face vocea societății civile ascultată. „Nicușor Dan este un om politic care s-a format plecând de la această luptă și credință că vocea societății civile trebuie să fie ascultată.” El a adăugat că președintele a avut ca obiectiv să convingă PSD-ul să rămână în „această parte a proiectului pro-european”, evitând accentuarea conflictului tradițional „PSD - anti-PSD”. Această strategie, conform lui Tomac, este o evaluare corectă menită să țină „toate partidele democratice pro-europene laolaltă și nicidecum să încurajăm ruptura aceasta din societate”.
Această abordare strategică a președintelui, de a include PSD în sfera pro-europeană, a fost interpretată de unii ca o slăbiciune sau o aliniere la agenda social-democrată, generând dezamăgire în rândul unei părți a electoratului său inițial, care îl vedea ca pe un bastion împotriva vechii clase politice. Totuși, Tomac susține că Nicușor Dan este conștient de așteptările mari ale românilor și că eforturile sale vizează o reformă de durată a statului, nu schimbări superficiale. „Este conștient că o bună parte din români sunt sau au așteptări, mai bine, aș spune mult mai mari. Și de acest lucru este conștient.”
Contextul politic românesc recent, marcat de o fragmentare accentuată și de ascensiunea unor forțe extremiste, face ca această strategie prezidențială de coeziune pro-europeană să capete o importanță sporită. Încercarea de a menține un front unit al partidelor democratice împotriva unor curente centrifuge este o provocare majoră. De exemplu, în 2024, alegerile europarlamentare au arătat o creștere a sprijinului pentru partidele naționaliste, ceea ce pune presiune pe liderii pro-europeni să găsească soluții de stabilitate politică. Conform Eurobarometrului din primăvara anului 2025, încrederea românilor în instituțiile politice naționale a rămas la un nivel scăzut, aproximativ 25%, subliniind necesitatea unor acțiuni care să refacă această încredere.
Tomac a subliniat că președintele ar fi putut opta pentru o poziție „extrem de comodă” de președinte independent, lăsând partidele să-și urmeze agenda electorală. În schimb, a ales „un sacrificiu personal extrem de puternic” pentru a încerca să mențină partidele pe o direcție corectă. Această afirmație sugerează o viziune pe termen lung a președintelui, care depășește interesele politice imediate și vizează stabilitatea și dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Această perspectivă se aliniază cu discursurile despre necesitatea reformelor structurale, care, conform unui raport al Băncii Naționale a României din 2023, sunt esențiale pentru o creștere economică sustenabilă.
De ce contează
Evaluarea lui Eugen Tomac oferă o perspectivă internă asupra strategiilor și provocărilor cu care se confruntă președintele Nicușor Dan. Pentru cetățeni, înțelegerea motivelor din spatele deciziilor prezidențiale și a modului în care acesta navighează pe scena politică complexă este crucială. Această analiză poate contribui la o percepție mai nuanțată a rolului șefului statului, depășind simplificările etichetelor politice și evidențiind eforturile de consolidare a direcției pro-europene a României într-un context regional și global incert. Recunoașterea „sacrificiului personal” al președintelui, așa cum a fost prezentată de Tomac, poate influența modul în care publicul percepe legitimitatea și integritatea acțiunilor sale.
În ciuda eforturilor de a convinge partidele democratice să colaboreze, rămâne de văzut dacă strategia președintelui Nicușor Dan va reuși să reconstruiască încrederea publicului și să atingă obiectivul de a reforma statul român. Provocările viitoare includ gestionarea așteptărilor electoratului, care, conform sondajelor de opinie din 2025 realizate de CURS, indică o dorință puternică de schimbare, dar și o anumită oboseală față de promisiunile neîndeplinite. De asemenea, capacitatea președintelui de a menține coeziunea pro-europeană a partidelor va fi testată în contextul viitoarelor cicluri electorale, unde tentația populismului și a discursurilor polarizante ar putea submina eforturile de unitate.
Dialogul continuu și transparența decizională vor fi esențiale pentru a depăși aceste obstacole și a demonstra că „sacrificiul” său aduce rezultate concrete pentru România.