Aliații discută pe fondul avertismentelor lui Zelenski
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său belarus Aleksandr Lukașenko se vor întâlni vineri, 27 iunie 2026, au anunțat administrațiile lor, pentru discuții ce se așteaptă să se concentreze pe războiul din Ucraina, transmite agenția de știri Reuters. Întâlnirea, neanunțată anterior, survine pe fondul unor tensiuni crescânde între Belarus și Ucraina, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Putin încearcă să-l determine pe Lukașenko să-și intensifice sprijinul pentru Rusia. Atât Moscova, cât și Minskul neagă aceste acuzații.
Lukașenko a declarat joi că s-a întâlnit cu reprezentanți ai lui Zelenski la Minsk și i-a avertizat pe ucraineni să nu încerce să atragă Belarusul în conflict. „Nu vrem război”, a insistat președintele belarus. Într-o notă criptică, el a descris Ucraina drept o „monedă de schimb” într-un joc geopolitic mai amplu. „Dacă el (Zelenski n.red) crede că ne poate vorbi așa și apoi să ne atragă în război, atunci trebuie să înțeleagă că natura războiului se va schimba radical”, a adăugat Lukașenko, făcând referire la o cerere ultimativă din partea lui Zelenski.
Săptămâna trecută, Zelenski i-a cerut lui Lukașenko să dezactiveze stațiile de releu instalate la granița belaruso-ucraineană, folosite pentru ghidarea dronelor rusești în atacurile asupra Ucrainei. Președintele ucrainean a amenințat că, în caz contrar, Kievul va acționa singur pentru a neutraliza aceste instalații. Miercuri seară, Zelenski a declarat că releele au fost dezactivate de autoritățile de la Minsk, conform Agerpres. Această acțiune, deși aparent o concesie, este privită cu scepticism de Kiev, având în vedere istoricul ambiguu al relațiilor belaruso-ucrainene în contextul conflictului.
Președintele Zelenski a susținut în repetate rânduri în ultimele luni că Moscova ar intenționa să implice Minskul mai profund în războiul din Ucraina. Armata rusă a folosit deja teritoriul belarus pentru ofensiva asupra nordului Ucrainei la începutul invaziei lansate în 2022. Pe de altă parte, ministrul belarus al apărării, Viktor Hrenin, a afirmat joi că există într-adevăr încercări de atragere a țării sale în război, dar nu din partea Rusiei, ci din partea Occidentului care susține Ucraina. Rusia, la rândul său, neagă că ar încerca să implice Belarusul în conflict și a transmis că va sprijini această țară aliată în conformitate cu acordurile bilaterale de securitate semnate.
Dincolo de aspectele militare, Ucraina este preocupată și de cooperarea energetică dintre Moscova și Minsk. Belarusul oferă asistență energetică Rusiei, într-un moment în care rafinăriile rusești sunt atacate sistematic de dronele ucrainene, provocând o criză de combustibili în Rusia. Potrivit surselor Reuters, în primele cinci luni ale anului 2026, transporturile feroviare de benzină de la rafinăriile din Belarus către Rusia au crescut de aproape 13 ori față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce transporturile de motorină din Belarus s-au triplat. În cererea ultimativă adresată săptămâna trecută, Zelenski i-a solicitat lui Lukașenko și să înceteze furnizarea de combustibili Rusiei.
Contextul regional este marcat de o serie de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, care au început să afecteze capacitatea de rafinare a Rusiei. Conform unui raport al Ministerului Energiei din Rusia din mai 2026, capacitatea de rafinare a scăzut cu aproximativ 10% față de nivelurile anterioare atacurilor, exacerbând necesitatea importurilor de combustibil. Această dependență crescândă de Belarus subliniază rolul strategic al Minskului pentru efortul de război rusesc și explică presiunile exercitate de Ucraina asupra lui Lukașenko.
Deși Belarus a evitat până acum implicarea directă a trupelor sale în conflict, sprijinul logistic și teritorial oferit Rusiei, inclusiv prin permiterea lansării de rachete și folosirea teritoriului său ca bază de antrenament pentru forțele rusești, este considerat de Kiev ca o formă de co-belligiranță. Conform analiștilor militari de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din aprilie 2026, Belarusul a permis Rusiei să mențină o prezență militară semnificativă pe teritoriul său, fapt ce îi conferă Moscovei un avantaj tactic în nordul Ucrainei. Această situație plasează Belarusul într-o poziție delicată, între presiunile Rusiei și avertismentele Ucrainei și ale Occidentului.
**De ce contează** Această întâlnire dintre Putin și Lukașenko este crucială pentru dinamica războiului din Ucraina. O implicare mai profundă a Belarusului, fie militară, fie energetică, ar putea schimba echilibrul de forțe și ar prelungi conflictul. Pentru cetățenii ucraineni, orice intensificare a sprijinului belarus pentru Rusia înseamnă noi amenințări. Pentru economia regională, continuarea furnizării de combustibili de către Belarus către Rusia subminează eforturile de sancționare a Moscovei și ar putea duce la o escaladare a tensiunilor pe flancul estic al NATO, având în vedere proximitatea Belarusului de state membre precum Polonia și Lituania.
**Concluzie** Întâlnirea dintre cei doi lideri va fi urmărită cu atenție pentru a înțelege viitoarele mișcări ale Belarusului în acest conflict. Deși Lukașenko a încercat să joace un rol de mediator în trecut, poziția sa devine tot mai ambiguă pe măsură ce presiunile cresc. Rămâne de văzut dacă va ceda cererilor lui Putin pentru o implicare militară directă sau dacă va continua să ofere sprijin logistic și energetic, menținând o aparență de neutralitate. Întrebarea centrală este dacă Minskul va reuși să navigheze între interesele Moscovei și avertismentele Kievului și ale Occidentului, fără a fi atras direct într-un război pe care declară că nu-l dorește.
Semnele recente, precum dezactivarea releelor, sugerează o încercare de echilibrare, dar dependența economică și militară de Rusia limitează semnificativ marja de manevră a Belarusului.