Reacție la inițiativa legislativă S.O.S. România
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri, 26 iunie 2026, că inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, propusă de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, este opera unui „agent al Moscovei” și are ca scop „să discrediteze ideea unirii”. Declarația, citată de ProTV și NewsMaker.md, vine în contextul în care proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților de la București pe 24 iunie, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, și urmează să fie transmis Senatului.
Maia Sandu a subliniat că modul în care a fost inițiat și promovat acest proiect este necorespunzător pentru un demers de o asemenea anvergură. „Este un document propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii, nu altceva. E ca și cum eu m-aș duce mâine în Parlament cu o inițiativă legislativă în care aș scrie că vrem ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare. Nu așa se face unirea, noi cu toții înțelegem foarte bine”, a afirmat președintele moldovean. Aceasta a adăugat că, în viziunea sa, Republica Moldova nu se află în prezent aproape de un scenariu de referendum pentru unire.
Proiectul legislativ al Dianei Șoșoacă a fost depus în Parlamentul României pe 14 aprilie 2026. Conform informațiilor, documentul a primit aviz negativ atât din partea Guvernului României, cât și din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Cu toate acestea, din cauza procedurii de adoptare tacită, el a trecut de Camera Deputaților și va fi analizat de Senat, care este forul decizional în acest caz. Proiectul prevede că Parlamentul României ar urma să decidă unirea cu Republica Moldova și abilitează Guvernul de la București să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii”.
Reacția Maiei Sandu contrastează puternic cu declarațiile sale anterioare din acest an. De la începutul lui 2026, președintele Republicii Moldova a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire cu România, afirmând că ar susține ideea în cazul unui referendum. Mai mult, în mai 2026, la Strasbourg, a sugerat că reunificarea ar putea fi o rută alternativă pentru aderarea la Uniunea Europeană, în cazul stagnării procesului de integrare. Această schimbare de ton indică o distincție clară între o inițiativă populară sau guvernamentală de unire și ceea ce percepe a fi o acțiune de destabilizare.
Pe de altă parte, fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a interpretat inițiativa S.O.S. România ca pe o tentativă de „anexare teritorială” și a criticat vehement autoritățile de la București pentru că ar fi admis inițierea unor astfel de proceduri. El a exprimat regretul că politicienii români ar fi lansat o „politică imperialistă” care riscă să tensioneze relațiile dintre cele două țări și a considerat „rușinos” că liderii de la Chișinău tac sau aprobă tacit „expansionismul teritorial românesc”. Această perspectivă divergentă subliniază polarizarea profundă a discursului public pe tema unirii.
Datele sociologice recente arată o susținere variabilă pentru unire. Conform unui sondaj iData, citat de surse, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România în prezent. În contrast, peste Prut, sprijinul este semnificativ mai mare, circa 72% dintre cetățenii României dorind unirea celor două state. Aceste cifre, deși nu sunt noi, oferă un context important pentru a înțelege complexitatea politică și socială a subiectului. Istoric, pe 27 martie 2018, la centenarul unirii Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România este „întotdeauna pregătită” să sprijine orice demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.
Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina și de influența crescândă a Rusiei în regiune, adaugă o nouă dimensiune discuțiilor despre unire. Inițiativele legislative percepute ca fiind destabilizatoare sau ca instrumente de propagandă rusească sunt privite cu maximă precauție la Chișinău. Acuzația Maiei Sandu de „agent al Moscovei” nu este o noutate în discursul politic moldovenesc, unde acuzațiile de influență externă sunt frecvente, mai ales în legătură cu partidele și politicienii considerați proruși. Această abordare fermă a președintelui Sandu denotă o strategie de contracarare a tentativelor de dezinformare și de manipulare a sentimentului unionist, care ar putea fi exploatat pentru a genera tensiuni interne și externe.
De ce contează
Această situație este crucială deoarece subliniază vulnerabilitatea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova în fața tentativelor de destabilizare hibridă. O inițiativă legislativă ambiguă, chiar dacă fără șanse reale de succes, poate fi exploatată pentru a semăna confuzie și a discredita aspirațiile pro-europene ale Chișinăului. Reacția fermă a Maiei Sandu demonstrează angajamentul Republicii Moldova de a-și proteja suveranitatea și de a naviga cu prudență relațiile cu România, în contextul presiunilor geopolitice. Este, de asemenea, un semnal că unirea, dacă va avea loc vreodată, trebuie să fie un proces autentic, bazat pe voința populară și pe respectarea normelor democratice, nu pe provocări politice.
În ciuda adoptării tacite în Camera Deputaților, parcursul legislativ al proiectului S.O.S. România este departe de a fi finalizat, Senatul fiind forul decizional. Este de așteptat ca acolo inițiativa să întâmpine o opoziție similară cu avizele negative primite anterior. Reacția autorităților de la Chișinău, prin vocea președintelui Sandu, indică o respingere categorică a unei abordări percepute ca fiind manipulatoare. Rămâne de văzut cum va evolua dialogul dintre București și Chișinău pe această temă și dacă vor fi luate măsuri pentru a clarifica pozițiile oficiale, pentru a evita orice interpretare eronată sau exploatare a subiectului unirii de către forțe externe interesate de destabilizarea regiunii.
Viitorul relațiilor bilaterale și al parcursului european al Republicii Moldova depinde, în mare măsură, de gestionarea responsabilă a acestor provocări.